Cei responsabili încep să-şi ia măsuri de precauţie din timp şi, cu toate acestea, perioadele de caniculă îi găsesc, adeseori, insuficient pregătiţi.
CANICULA AFECTEAZĂ REPRODUCȚIA LA SCROAFE
Este cunoscut faptul că temperaturile ridicate din timpul verii reprezintă un puternic factor stresant pentru animalele de prăsilă din fermă, lovind exact acolo unde doare cel mai tare: în eficienţa reproducţiei. Întrucât numărul de vieri dintr-o fermă – comparativ cu cel al scroafelor şi scrofiţelor – este relativ redus, pentru aceştia se pot amenaja condiţii de cazare speciale, fără investiţii majore. Deci, atenția ar trebui îndreptată asupra femelelor pentru că, nu-i aşa, ele reprezintă sursa de purcei, respectiv de carne vandabilă!
E uşor de vorbit despre cum ar trebui să prevenim efectele negative ale caniculei, însă este mult mai dificil de a aplica soluții practice. Până la urmă însă, totul pleacă de la ceea ce numim zona de confort termic al animalului, pe care, orice am face, nu o putem modifica, fiind un dat natural, genetic.
4 EFECTE ALE STRESULUI TERMIC
De îndată ce temperaturile cresc peste un anumit nivel, în combinaţie cu umiditatea relativă, se instalează stresul termic, pe care fermierii trebuie să-l evite sau să-l menţină, prin orice mijloace, sub control. Și, mai ales, să nu uităm că porcul nu transpiră ca să-și autoregleze temperatura corporală.
Principalele efecte ale temperaturilor crescute asupra femelelor ar putea fi rezumate astfel:
1. dereglări majore ale ciclului estral;
2. creşterea incidenţei gestaţiilor false şi a avorturilor în diverse faze;
3. reducerea apetitului şi a producţiei de lapte;
4. creşterea proporţiei de purcei fătaţi morţi şi a celor subponderali.
Dar, să le luăm pe rând şi, mai ales să vedem cum ar putea fi aceste efecte contracarate sau, măcar, diminuate.
DEREGLĂRI ALE CICLULUI ESTRAL
Când vorbim despre dereglările majore a ciclului estral avem în vedere faptul că femelele intrate în stres caloric nu-şi mai exprimă clar, evident, comportamentul tipic de acceptare a montei, ca urmare a dereglărilor hormonale de la nivel central (hipotalamus – hipofiză) şi local (hormonii ovarieni). Un al doilea efect, vizibil preponderent la scroafele aflate după prima fătare/înţărcare este instalarea anestrului, adică lipsa totală a ovulaţiei şi, implicit a căldurilor.
Un alt element nedorit provocat de creşterea indicelui temperatură/umiditate este întârzierea apariţiei estrului după înţărcare, cu 3-5 zile peste valoarea medie normală de 4-6 zile. Această întârziere este corelată negativ cu prolificitatea. Cu cât întârzierea e mai mare, cu atât şi numărul purceilor fătaţi vii şi viabili scade. Un aspect secundar, dar esenţial al manifestărilor descrise este diminuarea semnificativă a instinctului matern care conduce la posibilitatea pierderii masive de purcei, mai ales în primele 5 zile după fătare.
GESTAȚII FALSE ȘI AVORTURI
Canicula poate provoca în primele 14 zile de gestaţie o creştere masivă a avorturilor în fază embrionară, aspect cu atât mai grav cu cât, practic, trece neobservat. Ceea ce constatăm totuşi este un număr sporit de „întoarceri” în călduri la 21 de zile de la inseminare, ceea ce duce la costuri suplimentare cu întreţinerea scroafelor.
În intervalul 15-30 zile de gestaţie apare frecvent fenomenul cunoscut sub denumirea de „pseudo-gestaţie”. Asta înseamnă că inseminarea a reuşit, femelele fiind diagnosticate gestante dar, ulterior, fetuşii au fost resorbiţi de organismul matern, mediul înconjurător neprielnic semnalându-i că nu e un moment potrivit pentru a produce descendenți.
Cum anume vremea caniculară influenţează femelele în cea de a doua parte a gestației este relativ puţin cunoscut, cu excepţia posibilelor avorturi, creşterea proporţiei de purcei fătaţi morţi, în paralel cu scăderea greutății purceilor la fătare!
REDUCEREA CONSUMULUI DE FURAJ
Unul dintre efectele cu „bătaie lungă” este însă reducerea drastică a consumului voluntar de furaj, aspect grav mai ales la scroafele din maternitate pentru că scade producţia de lapte şi, implicit, scad şansele de supravieţuire a purceilor până la înţărcare.
Însă scăderea producţiei lactate este determinată doar parţial de reducerea consumului de furaj. O altă cauză este „dirijarea” fluxului sangvin către straturile superficiale ale pielii, în detrimentul irigării glandei mamare producătoare de lapte.
SOLUȚII PENTRU DIMINUAREA EFECTELOR STRESULUI CALORIC
1. pregătirea şi ajustarea permanentă a sistemului de ventilaţie, astfel încât acesta să funcţioneze la parametrii recomandaţi de producător;
2. instalarea/adaptarea unui sistem de nebulizare/stropire cu apă a scroafelor pentru a stimula evaporarea la suprafaţa pielii, cu efect de răcoritor;
3. asigurarea disponibilităţii apei de băut în permanenţă (25 litri/zi) şi la rate de curgere duble faţă de sezonul rece (minim 1 litru/minut);
4. limitarea utilizării lămpilor termice în maternitate, mai ales după ce purceii au trecut de prima săptămână de viaţă;
5. evitarea mutării scroafelor în perioadele zilei cu temperaturi maxime;
6. administrarea furajului dimineaţa devreme şi seara târziu, sub formă umedă sau lichidă (unde este posibil);
7. ajustarea raţiilor prin scăderea concentraţiei în celuloză şi creşterea proporţiei grăsimilor – raţii cu densitate ridicată;
8. inseminarea femelelor în perioadele mai răcoroase ale zilei (dimineaţa şi seara).
APA PROASPĂTĂ SĂ NU LIPSEASCĂ!
Dacă în perioadele de caniculă noi, oamenii, avem cel puţin libertatea de a alege sau nu să înfruntăm gradele din termometre, este bine să ne reamintim că porcii din fermele noastre nu se bucură de acest privilegiu şi, ca atare, chiar dacă şi numai din considerente de bunăstare, ar trebui să le asigurăm cel puțin necesarul zilnic de apă proaspătă!
Putem să ne imaginăm cât de mult şi cât de grav sunt afectaţi porcii de temperaturile extreme din timpul verii care, spre deosebire de noi, nu transpiră!
COMPORTAMENTUL DE ADĂPARE
Apa reprezintă aproximativ 70% din masa corporală a porcilor şi este implicată în reglarea temperaturii, menţinerea echilibrului mineral şi excreţia produselor digestive.
În mod uzual, porcii sunt obişnuiți deja în creşă să bea din adăpători tip suzetă sau bol şi se pot adapta rapid la orice schimbare a modelului de adăpători disponibil. Pe măsură ce aceștia cresc, va creşte şi consumul de apă, în paralel cu creşterea consumului de furaje.
Click AICI și află câtă apă beau porcii și când?
un articol de
IOAN LADOȘI
USAMV Cluj-Napoca