1. PORCII ”BOTEZAȚI” ÎȘI ÎNVAȚĂ FOARTE UȘOR NUMELE!
Atunci când sunt dresați, purceii își pot învăța numele chiar de la vârsta de 2-3 săptămâni, răspunzând chemărilor dresorului. Mai mult decât atât, tot prin dresaj s-a demonstrat că porcii pot învăța diverse trucuri mai rapid decât cel mai bun prieten al omului, câinele.
Tot mai multe persoane aleg porcii – cu precădere cei din rase de talie mică – pe post de animale de companie.

2. PORCUL E UN ANIMAL CURAT!
În ciuda reputației nedrepte, porcii sunt animale extrem de curate. În condiții de spațiu suficient porcii vor alege și folosi un spațiu separat pentru „a merge la toaletă”, de obicei, cât mai departe de zonele preferate de odihnă și furajare.
Ca atare, dacă porcii sunt murdari este vina noastră pentru că nu le-am pus la dispoziție suficient spațiu pentru a-și manifesta instinctele moștenite genetic. Se mai pot murdări, absolut intenționat, atunci când temperatura mediului ambiant este prea mare. Întrucât nu transpiră, în condiții de caniculă vor căuta locurile umede și răcoroase, cu scopul ca, prin evaporarea de la nivelul pielii, temperatura corporală să scadă. Tot din acest motiv, porcii adulți vor tolera mult mai bine frigul decât căldura.

3. ANIMALE EXTREM DE SOCIALE!
La fel de puțin este cunoscut faptul că porcii sunt animale extreme de sociale, indiferent de vârstă. Rudele lor sălbatice, mistreții, trăiesc în turme formate din 6-8 scroafe, împreună cu purceii lor. Însă, în cadrul grupului va exista întotdeauna o femelă dominantă. Singura perioadă în care scroafele de mistreți sunt solitare e în perioada fătării și câteva zile după acest eveniment.
Vierii maturi însă, duc o viață solitară cea mai mare parte a vieții, cu excepția sezonului de reproducere. Toate aceste caracteristici sunt valabile și pentru porcii domestici, evident în condiții de libertate.

4. CÂND APAR ”BĂTĂLIILE IERARHICE” ÎNTRE PORCI?
Chiar dacă au un comportament social demonstrat asta nu înseamnă că nu apar și conflicte, indiferent de vârstă. De altfel, lupta pentru poziția ierarhică în grup apare în primele ore de la naștere, între purceii care se luptă pentru o poziție avantajoasă la supt, pe care nu o vor abandona până la înțărcare.
Bătăliile ierarhice se vor relua și după înțărcare, atunci când purceii ajung în creșă și se întâlnesc cu „colegi” necunoscuți până la acel moment. Ori de câte ori vom amesteca porcii în grupuri nou formate, luptele pentru stabilirea ierarhiei sociale vor avea loc, de regulă fără accidentări importante. S-a demonstrat și faptul că purceii proveniți de la scroafe dominante, vor fi și ei dominanți în grupul în care au ajuns.

5. SOCIALIZAREA CU ALTE ANIMALE ȘI CU OAMENII
O altă expresie a complexului comportament social al porcilor este relevată de observațiile asupra faptului că aceștia ating un punct maxim al nivelului de socializare intra-grup la vârsta de aproximativ 5 săptămâni, moment ce coincide în ferme cu perioada de creștere din creșă.
Pe de altă parte, alte studii au arătat că socializarea cu alte animale, inclusiv cu omul, începe, mai târziu, după vârsta de 3 luni. Tot în preajma acestei vârste se pare că porcii au și sensibilitatea socială cea mai pronunțată, motiv pentru care orice experiență negativă sau neplăcută la acest moment poate avea efecte nedorite, cum ar fi întârzierea maturizării sexuale și, implicit, la femele creșterea vârstei la prima fătare.

6. COMUNICAREA PRIN GROHĂITURI
Dacă admitem că între porci se stabilesc relații sociale durabile atunci ar fi normal să acceptăm că pentru menținerea acestora trebuie să existe modalități de comunicare. Și există!
Purceii încep să „vorbească” cu mama lor încă din primele momente de după naștere prin diverse forme de vocalizare. Diverse studii de dată recentă au scos la iveală faptul că porcii utilizează cel puțin 20 de forme de comunicare prin intermediul binecunoscutelor grohăituri. Tonalitatea, amplitudinea și volumul acestora diferă în funcție de situația în care animalul se află la un moment dat, de starea de sănătate, de nivelul de stres și multe, multe altele. Tocmai de aceea cunoașterea și recunoașterea tipurilor de vocalizare poate să reprezinte fundamentul evaluării nivelului de bunăstare.

7. PORCII COMUNICĂ ȘI ALTFEL…
Spre exemplu poziția și portul cozii pot să transmită semnale despre nivelul de relaxare al acestora, iar cel al urechilor reflectă gradul de atenție sau îngrijorare față de stimulii din mediul înconjurător.
Mirosul reprezintă o altă formă extraordinară de comunicare și de influență a comportamentului! Practic, cu ajutorul mirosului, porcii se recunosc între ei. Tot mirosul stă la baza comportamentului de reproducție, partenerii fiind extrem de sensibili la feromonii eliberați în perioadele de activitate sexuală intensă, chiar dacă așa-numitul miros de vier este absolut dezagreabil pentru noi, oamenii.

8. RÂTUL, CEL MAI BUN MIJLOC DE COMUNICARE LA PORCI!
Probabil însă cel mai aparte simț prin care porcul relaționează cu mediul înconjurător este cel tactil, preponderent prin intermediul multitudinii de terminații nervoase de la nivelul râtului. Practic, prin pipăit porcul intră în contact cu toate obiectele, hrana, suprafețele și chiar celelate animale din grup, acuitatea fiind asemănătoare celei pe care noi o avem la nivelul vârfului degetelor. Iar comportamentul de pipăire, funcționează sincron cu renumita curiozitate de a explora tot ce poate fi explorat în mediul înconjurător. Însă râtul mai joacă un rol esențial. Devine o armă redutabilă atunci când animalul este încolțit sau intră în panică, efectul direct fiind agresivitatea!

Porcii au o memorie fenomenală! E recomandat să nu le facem rău pentru că vor ține minte aceste experiențe negative perioade îndelungate de timp…

Chiar dacă văzul nu este foarte dezvoltat la porci, mirosul compensează prin faptul că este de peste 2000 de ori mai fin decât al nostru!

PORCUM SIMTE FRICA PRIN… MIROS!
Mirosul porcilor este atât de fin încât pot simți chiar și frica. S-a demonstrat că frica determină secreția cortizolului (hormonul de stres) și că porcii pot să-i simtă persistența într-o încăpere chiar și după ce porcii înfricoșați anterior au fost evacuați. Tot extraordinar este și faptul că prin miros și vocalizare porcii pot să-și stabilească poziția socială într-un grup chiar și în lipsa văzului.

De la bun început trebuie să acceptăm faptul că înţărcarea este un moment traumatizant, atât pentru scroafă, dar mai ales pentru purcei.
Cum gestionăm criza de înțărcare?

un articol de
IOAN LADOȘI
USAMV Cluj-Napoca