De aproape o jumătate de secol, inginerul Gheorghe Lămureanu se nevoieşte în agricultură.

CULTURI DE CÂMP ŞI ZOOTEHNIE

În urmă cu 19 ani a înfiinţat societatea Agroterra din Agigea, companie ce deţine 1.500 de hectare de teren în zona Agigea Sud şi Canalul Dunăre – Marea Neagră pe care le cultivă în principal cu cereale, dar produce şi sămânţă de grâu, orz, porumb, floarea-soarelui, mazăre, lucernă şi culturi aromatice (muştar, năut, coriandru).

De asemenea, a dezvoltat în timp un sector zootehnic performant cu un efectiv de 200 de vaci cu lapte care, la un moment dat, ajunsese la producţia zilnică de peste 27 litri de vacă furajată.

7 ANI ŞI MULTE SACRIFICII

„Sunt şapte 7 ani de zile de când aştept să-mi văd visul cu ochii! Am investit 250 mii de euro ca să-mi dea 1 milion de euro ca să fie în domeniul public al statului, adică munceşti pentru statul român”, ne-a declarat fermierul.

Liderul Organizaţiei Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii (OUAI) Agigea, a continuat: „Deşi nu era datoria mea, eu am făcut întreg plotul. După ce am realizat o primă etapă prin care am putut iriga circa 500 de hectare, acum facem o extindere a plotului pentru încă 1.200 de hectare. Staţia de pompare poate aproviziona cu apă 2.500-3.000 de hectare de teren. Avem certificatul de urbanism şi suntem în faza organizării licitaţiei pentru începerea lucrărilor. E prima investiţie de acest gen din judeţul Constanţa, în urma noastră s-au mai depus alte 10 proiecte de un milion de euro care îşi vor găsi finalizarea până la sfâşitul anului. Bine că a fost fost simplificată legislaţia privind construcţiile agrozootehnice, în sensul că nu mai este nevoie de acordul proprietarilor, nici de PUZ, la depunerea documentaţiilor”.

PROIECT DE PESTE 1,2 MIL EURO

Experţii în proiectare şi construcţie au declarat proiectul OUAI Agigea ca fiind “o bijuterie”! Staţia de punere sub presiune, complet devastată, va fi modernizată şi echipată cu şapte agregate de pompare performante şi, important, care au un consum energetic scăzut, iar reţeaua de conducte cât şi celelalte dotări vor fi înlocuite complet.

Investiţia are valoarea totală de circa 1.240.000 euro, din care 900.000 euro provin din fonduri comunitare, restul fiind contribuţie proprie, cofinanţare asigurată în urma unui credit bancar.   

Alimentarea cu apă se face atât din Canalul Dunăre – Marea Neagră, cât şi din apa Dunării. 

Recuperarea totală a investiţiei a fost calculată în cel puţin 10-15 ani de exploatare. 

 Eu sunt convins că fără irigaţii nu o să mai putem face agricultură în Dobrogea! – Gheorghe Lamureanu

ÎN DOBROGEA NU-I ZĂPADĂ!

„La noi, la Agigea, aproape de mare, nu e niciun pic de zăpadă, a bătut vântul şi a foit-o de colo-colo. Culturile sunt răsărite sută la sută, dar au intrat slăbuţ în iarnă”, ne-a declarat inginerul Gheorghe Lămureanu care a ales să însămânţeze 1.000 de hectare cu grâu, orz şi rapiţă.

Ne spune că nu-l încearcă emoţiile, chiar dacă temperaturile au coborât până spre minus 10 grade Celsius, rapiţa nu ar trebui să sufere pentru că are coletul de 8 mm grosime şi un aparat foliar bine conturat.

PRODUCEREA DE SĂMÂNŢĂ, PAŞAPORTUL SPRE PROFIT

Fermierul s-a specializat pe producerea de sămânţă, o activitate, altminteri, profitabilă. „Toate culturile mele sunt de sămânţă pentru următorii trei ani la care trebuie adoptată o tehologie ca la carte. În jur de 500 de hectare semănate în toamnă sunt loturi semincere.

De asemenea, în primăvară voi amenaja loturi de hibridare la porumb şi floarea-soarelui şi am decis să măresc suprafeţele comerciale pentru că sunt culturi energetice care răspund la irigat”, a subliniat seniorul agriculturii constănţene.

Acesta aplică o tehnologie de tip intensiv cu costuri pe hectar între 7.000 şi 8.000 de lei, însă la porumbul de sămânţă cheltuielile depăşesc 10.000 de lei/ha.

Pentru a asigura forţa de muncă în fermele sale a fost nevoit să angajeze patru lucrători din India şi alţi patru din Ucraina, cărora le-a asigurat condiţii decente de trai: salariu, spaţii de cazare şi masă.

FERMIERII VÂND ÎN PIERDERE!

Ca toţi marii fermieri din această parte de ţară, Gheorghe Lămureanu a ales să depoziteze în fiecare an producţia agricolă obţinută. „Azi (9 februarie a.c.) am vândut mai mult de jumătate din marfa păstrată pe stoc, am mai rămas cu foarte puţină rapiţă. Nu am putut descărca în Portul Constanţa, că este blocat; stau camioanele cu zilele, şirul depăşeşte patru km. Preţul a fost prost, cel puţin cu 40 la sută mai puţin decât la recoltare. Cu două zile în urmă grâul era 1,33 lei kilogramul, rapiţa 2,50 lei, iar porumbul 1,2 lei/kg”, ne-a declarat cu amărăciune dobrogeanul.

„Trebuie împărţit şi necazul ăsta, însă nu ar trebui să suferim numai noi, fermierii români! Piaţa a căzut şi din cauza ucrainienilor şi bulgarilor, nu mi se pare corect. Vin grâne şi din Moldova, vin şi din Ucraina, vin şi din Bulgaria, aduce şi Serbia… Anul trecut s-au exportat în jur de 30 de milioane de tone numai cereale, niciodată nu s-a mai întâmplat aşa ceva în Portul Constanţa”, susţine fermierul din Agigea.

PROIECT DEPUS PENTRU IRIGAŢII

Pentru a-şi realiza visul de a iriga aproape 3 mii de hectare, a depus un proiect pentru reabilitarea sistemului, prin modernizarea celei de-a doua staţii de punere sub presiune şi a reţelei, sacrificându-şi şapte ani din viaţă – stresanţi şi plini de amar.

Nu de puţine ori a fost pe punctul de a renunţa din cauza intervenţiilor şi a cerinţelor superbirocratice.

un articol de

MARIAN MUŞAT