Îngrijorările și dificultățile din această primăvară agricolă au fost și continuă să fie în oglindă cuPNS(Planul Naţional Strategic). Provocările agriculturii românești în contextul strategiei „De la fermă la consumator” și a noii politici agricole comune europene sunt mari și alarmante, în condițiile actualelor crize climatice și geopolitice, care pot fi generatoare și de imense probleme de securitate alimentară.
1. PESTICIDE: INECHITĂŢI MAJORE
În ceea ce privește utilizarea sustenabilă a pesticidelor, proporția de reducere alocată fiecărui stat membru a rămas neschimbată, respectiv 50% raportat la cantitățile din intervalul de referință (2015-2016-2017), până în anul 2030.
„Noi considerăm că această variantă este foarte restrictivă și disproporționată, neținându-se cont de cantitățile efectiv utilizate în fiecare stat membru. Spre exemplu, se va face o comparație între intervalele 2011-2013 și 2015-2017, iar dacă au fost înregistrate creșteri cantitative, statul membru trebuie să intensifice eforturile de a reduce utilizarea pesticidelor, ceea ce, în cazul României, conduce la inechități majore”, spune Emil Teofil Bălteanu, președintele Asociației GRÂNARII, DĂ-TE PE BRAZDĂ Iași.
2. FERTILIZANŢI: SE CERE ANALIZĂ
O altă reducere cu 50% trebuie să fie la fertilizanți. În aceleași condiții inechitabile. Dacă un fermier din România folosește 150 Kg/ha, reducerea cu 50% îl conduce către varianta de a folosi doar 75 Kg fertilizant/ha, în condițiile în care un fermier dintr-o țară central-europeană folosea 300-400 kg/ha, iar reducerea cu 50% are ca efect oferirea posibilității ca acel fermier să utilizeze aproximativ 200 kg fertilizant/ha.
„Pledăm, în continuare, pentru revenirea asupra acestor proporții și pentru analizarea situației concrete din fiecare stat membru, condiție obligatorie înainte de stabilirea unor norme legale de acest tip”, adaugă Emil Bălteanu.
3. PNS-UL ŞI ZONA MOLDOVEI
„Dacă vorbim desprePNSși despre aspectele care ne prejudiciază, ne referim prioritar la partea legată de zonele cu constrângeri naturale. Zona Moldovei a fost pur și simplu exclusă, deși noi am înaintat materiale doveditoare foarte bine documentate și le-am prezentat în timp util, adică în perioada de procesare aPNS. Sigur că am revenit în mod public asupra acestui punct și, chiar, am discutat direct cu ministrul agriculturii Adrian Chesnoiu, având toată documentația pe masă.
Vă pot spune că oficialul a dispus revizuirea acestui capitol și luarea în calcul a tuturor elementelor prezentate de asociația noastră. Numai că, până la o eventuală rezolvare, toate acestea reprezintă probleme și îngrijorări”, subliniază fermierul ieşean.
4. ECO-SCHEME GREU DE ACCESAT
O altă dificultate este cea legată de accesarea subvențiilor pentru eco-scheme, care înseamnă, în medie, aproximativ 60 euro/ha. Numai că una dintre reguli este aceea de a lăsa aproximativ 4% din suprafață nelucrată. Este foarte mult, e de părere Emil Bălteanu, deoarece producția de pe acea suprafață poate însemna tocmai rata minimă de profit pe care o poate avea o fermă care exploatează o suprafață de 70-80 hectare.
În plus, fermierul va trebui și să efectueze cheltuieli cu întreținerea pârloagelor respective.
5. ROTAŢIA TREBUIE REVIZUITĂ!
Fermierii ieșeni, conștienți de faptul că Planul Național Strategic (PNS) va fi un principal reper al activității din perioada următoare, încearcă să se pregătească și chiar să determine unele revizuiri ale normelor propuse.
De exemplu, rotația culturilor reprezintă un capitol delicat. Dacă la floarea soarelui, în mod cert se respectă această rotație, la porumb și la grâu, în anumite zone ale țării, din punct de vedere tehnic există posibilitatea de a produce performant fără ca fermierii să fie obligați să facă o rotație a culturilor pe fiecare parcelă, „ci permițându-ni-se să producem respectivele culturi pe aceeași parcelă, doi sau mai mulți ani la rând, așa după cum spun și normele științei agrotehnice”, explică Emil Bălteanu.
Concret, în ferma liderului asociaţiei aproximativ 70% din suprafață este ocupată cu cultura de porumb, la care a și obținut performanțe deosebite, cum ar fi Trofeul Porumbul de Aur APPR 2021. „Dacă ar trebui să fac rotație anuală și să nu mai am cultură succesivă, cu siguranță nu voi mai putea ajunge la performanțele economice de astăzi”, spune fermierul.
SEZON SUB SEMNUL SECETEI
Pentru fermierii din zona Moldovei, indiferent de dimensiunea suprafeței aflată în exploatare, perioada premergătoare intrării în vigoare a noilor norme PAC, cu nenumărate neclarități și cu multă neliniște, vine la pachet cu cerințele imperative ale etapei de întreținere a unei evoluții corespunzătoare în vegetație a culturilor înființate și răsărite.
Totul se află sub semnul nevoii de chibzuială, în privința menținerii echilibrului în raportul cheltuieli/producții/profit, precum și sub semnul rugii pentru precipitații curate și suficiente, în condițiiile în care încă sunt reduse posibilitățile fermierilor de a asigura, la nevoie, apa necesară pământului și plantelor.
Citiţi articolul în Revista FERMA, ediţia 15-31 MAI 2022!
Abonează-te urmând link-ul sau sunând la nr. de telefon 0256.213.328 (luni-vineri între orele 8-16): https://www.revista-ferma.ro/abonamente
Cumpără revista online: https://issuu.com/revistaferma/docs/revista_ferma_nr._9_15-31_mai_2022
un articol de
PETRONELA COTEA MIHAI
redactor Radio România Iaşi
