Pentru mulţi dintre cei care sunt preocupaţi de viitorul zootehniei româneşti, evenimentul online din data de 27 ianuarie, 2021, organizat de Eurogroup for Animals, cu participarea comisarului european pentru agricultură – Janusz Wojciechowski, a trecut total neobservat, din păcate.

Spun din păcate pentru că la această reuniune virtuală a fost prezentat un document de poziţie care se concentrează pe bunăstarea animalelor în timpul transportului. Şi aici mă refer la toate speciile: de la peşti, pisici, iepuri şi câini, până la cai, vaci, porci oi şi capre. Şi, bineînţeles, animale de laborator.

România, poziţie fruntaşă

Promotorii tematicii pornesc de la premiza că actuala legislaţie europeană care se referă la bunăstarea animală pe timpul transportului este învechită, incompletă şi, în multe cazuri, total ignorată de ţările membre. Cifrele prezentate sunt impresionante şi sunt rezumate în tabel. Ele reprezintă volumul de animale care au fost transportate in interiorul şi în afara UE.

De remarcat faptul că România se situează pe primul loc în privinţa exporturilor de ovine vii, atât în privinţa comerţului intracomunitar (cu 32% din totalul ovinelor comercializate), cât şi cel extracomunitar.

În acest context apare întrebarea: bun, şi care e problema? Păi, problema e că se prefigurează o actualizare radicală a legislaţiei în domeniul transportului de animale vii, legislaţie care va crea serioase probleme pentru fermieri, inclusiv pentru cei români.

5 propuneri cu impact major

Care sunt principalele elemente ce se doresc a fi actualizate? Vom aminti doar câteva, pe care le considerăm cu impact semnificativ asupra zootehniei:

1. Durata maximă a transportului se solicită a fi de 8 ore pentru bovine, ovine şi suine având vârsta mai mare decât durata medie a vârstei legale de înţărcare. Pe de altă parte bovinele, ovinele şi suinele care au vârsta mai mică decât cea specifică pentru înţărcare, precum şi păsările de fermă, sau iepurii, nu pot fi transportaţi pe o durată mai mare de 4 ore. Mai mult decât atât, aceşti timpi încep să curgă din momentul încărcării primului animal şi se opresc doar atunci când ultimul animal părăseşte camionul, la destinaţie. Ca atare, în realitate, timpul rămas pentru transportul propriu-zis scade.

2. Viteza de transport. De asemenea, se preconizează luarea în calcul – în cazul transportului rutier – a unei viteze medii de rulare de 70 km/oră. Dacă exemplificăm printr-un transport de suine adulte, destinate abatorizării, am putea avea următorul scenariu:

a) durata încărcării/descărcării a 250 animale – 2 ore;

b) timp rămas pentru deplasarea efectivă – 6 ore;

c) distanţă acoperită (teoretic) – 6 ore x 70 km/oră = 420 km. Şi stop! Evident că acesta e un scenariu realist doar dacă infrastructura rutieră permite o viteză medie de 70 km/oră. Ceea ce nu e cazul în România şi nici nu va fi în viitorul apropiat.

Concluzie: asta înseamnă că fermierii nu îşi vor putea vinde porcii decât către abatoare aflate în raza de cel mult 350 km în jurul fermei. Pe de altă parte, nici abatoarele nu vor mai putea să contracteze animale din ferme situate în afara acestei raze.

Consecinţa probabilă: scumpirea semnificativă a cărnii! Evident că situaţia devine şi mai dramatică în privinţa viţeilor, mieilor, purceilor, păsărilor şi iepurilor, în cazul cărora durata maximă scade – după cum spuneam – la doar 4 ore, cu tot cu timpul necesar încărcării – descărcării!!!! Consecinţa e aceeaşi în final: scumpirea cărnii!

3. Transportul bovinelor, ovinelor, suinelor, iepurilor cu vârstă mai mică de 3 săptămâni se doreşte a fi total interzis!!!

4. Tot interzis va fi şi transportul femelelor care au depăşit 40% din durata specifică a gestaţiei, iar transportatorul va trebui să dovedească cu acte stadiul gestaţiei pe baza documentelor care atestă data inseminării/montei.

Asta înseamnă că junincile care au intrat în luna a 5-a de gestaţie nu vor mai putea fi transportate!

5. Restricţii privind temperatura. Transportul nu va fi autorizat pentru plecare din punctul A decât dacă temperatura va fi între 5 şi 25 grade Celsius. Şi mai restrictiv termic este transportul vacilor lactante, al păsărilor de fermă şi al iepurilor, iar camionul trebuie să fie dotat cu senzori termici pentru fiecare compartiment.

Şi lista cerinţelor nu se opreşte aici, fiind detaliate elemente cum ar fi densitatea animalelor, înălţimea compartimentelor/cuştilor, obligativitatea dotării camionului cu instalaţie de adăpare, dar şi de ventilaţie forţată.

Costuri mai mari. Cine le va suporta?

Toate aceste modificări vor avea un efect cert: creşterea costurilor! Cine va suporta creşterea? Simplu: consumatorul de proteină de origine animală, adică noi toţi!

Cred că este evident pentru oricine că aceste tendinţe de reglementare le vor complica viaţa – şi aşa destul de agitată – fermierilor. Pe de altă parte, cu toţii suntem de acord că transportul animalelor trebuie să se deruleze în condiţii care să nu le pună viaţa sau integritatea corporală în pericol! În tot şi toate trebuie gasit un echilibru. Îl vom găsi oare?

Succesul transportării ovinelor în siguranţă, în vehicule corespunzătoare, depinde de cunoaşterea şi respectarea cerinţelor prevăzute în Ghidul european de bune practici. Click AICI şi află ce norme legale sunt în vigoare pentru transportul ovinelor pe distanţe mari!

VOLUMUL DE ANIMALE TRANSPORTATE ÎN INTERIORUL ŞI ÎN AFARA UE

Sursa: Eurogroup for animals (White paper January 2021)

PROPUNERE DE INTERZICERE A TRANSPORTULUI DE ANIMALE VII ŞI A SACRIFICĂRIILOR RITUALE! Click AICI şi află detalii.

un articol de

IOAN LADOŞI