În ultimul timp, la nivelul UE, se acordă o atenţie tot mai mare reducerii impactului negativ al agriculturii asupra mediului înconjurător. Fermierii ştiu deja foarte bine ce înseamnă codul de bune practici agricole benefice pentru climă şi mediu. 

Prin reforma politicilor agricole din anul 2013, în fermele din Uniunea Europeană, 5% din terenul agricol cultivabil al unei ferme trebuie să reprezinte zonă de interes ecologic (ZIE), constituită din perdele de protecţie, zone împădurite, teren în pârloagă sau zonă acoperită de culturi fixatoare de azot.

Ce specii trebuie cultivate pentru ca fermierii să beneficieze de subvenţie?

• Fie culturi principale, fixatoare de azot (mazăre, fasole, linte, soia, lucernă, trifoi, bob, lupin, sparcetă, năut, fasoliţă), care trebuie să fie prezente pe teren pe toată perioada lor de vegetaţie, participând la calculul diversificării acestora, inclusiv pe parcelele cu suprafeţe mai mici de 0,3 ha.
• Fie culturi secundare (muştar+ovăz, muştar+facelia, muştar+rapiţă, latir+măzăriche de toamnă, latir+ovăz, mazăre+ovăz, măzăriche de toamnă+ovăz, măzăriche de toamnă+secară, măzăriche de toamnă+triticale, lupin+trifoi, rapiţă+triticale, rapiţă+secară), care nu participă la calculul diversificării, asigurând acoperirea solului pe o perioadă de cel puţin 8 săptămâni (56 de zile) de la data răsăririi. Perioada de însămânţare este 1 iulie – 1 octombrie, iar plantele sunt distruse mecanic.

Foto 1 – Plante de rapiţă folosită la înverzire atacată de larvele fluturelui alb al verzei (23.10.2019) 

Tratamentele PPP, interzise

În zonele de interes ecologic (ZIE) se interzice folosirea produselor de protecţia plantelor (PPP). Dacă fermierii folosesc pentru ZIE zone cu strat vegetal (culturi secundare), pe durata întregii perioade de vegetaţie ale acestora (minim 56 de zile), orice tratament cu PPP este interzis! Culturile secundare sunt atractive pentru fermieri, atât prin prisma subvenţiilor, cât şi a faptului că perioada lor de vegetaţie nu este foarte lungă, iar plantele pot fi distruse uşor prin lucrări mecanice, fără să se deranjeze solul în profunzime. Numai că, în condiţiile ţării noastre, înverzirea se poate transforma rapid într-o „cutie a Pandorei”.

Ce fac dăunătorii?

Cum mulţi fermieri folosesc amestecul muştar+rapiţă, dăunătorii, pe lângă rapiţă, au şi muştarul „în meniu”. Aşadar, toamna vor fi atraşi ca un magnet în aceste lanuri. Însă tratamentele în vegetaţie pentru combaterea lor sunt interzise. Apoi se vor retrage în sol, fie pentru hibernare (purici, larve de viespea rapiţei), fie pentru împupare şi apoi hibernare (larvele moliei verzei, ale buhei verzei, etc). Cum iernile sunt din ce în ce mai uşoare, un număr tot mai mare dintre dăunătorii care iernează în stratul superficial al solului supravieţuiesc. Când culturile folosite pentru zonele cu strat vegetal sunt distruse, lucrările mecanice nu mobilizează solul în profunzime, deci practic dăunătorii aflaţi în stratul superficial nu prea sunt deranjaţi.

În primăvară, migrează spre solele cultivate cu rapiţă. În toamnele următoare, fermierii vor avea parte de o presiune şi mai ridicată de infestare la rapiţă, chiar dacă respectă cu stricteţe rotaţia culturilor. Mare parte dintre aceşti dăunători vin din solele unde au fost cultivate rapiţa şi muştarul pentru înverzire.

Foto 2 – Larva fluturelui alb al verzei pe plantă de rapiţă (13.10.2020)

Aplicarea corectă a înverzirii, în 3 paşi

1. În primul rând, înainte de a se stabili amestecul de culturi pentru înverzire, ar trebui făcute sondaje în toate judeţele, pentru aprecierea rezervei principalelor specii de insecte dăunătoare ale culturilor agricole.
2. Apoi, pe baza acestor informaţii ar trebui calculat impactul pe care culturile folosite la înverzire ar putea să îl aibă asupra nivelului populaţiilor speciilor insectelor dăunătoare. Pentru acest lucru un instrument foarte util este modelarea matematică.
3. Abia apoi s-ar putea stabili amestecurile de culturi pentru înverzire, pentru fiecare zonă a ţării în parte.

Concluzii

La fel ar trebui să se procedeze în cazul bolilor plantelor sau al buruienilor. Cultivarea timp de mai mulţi ani a aceloraşi specii de plante, pentru înverzire, în zone cu infestare foarte ridicată a diferitelor specii de insecte dăunătoare, ar putea să ducă la înmulţirea dăunătorilor rapiţei de toamnă. Din păcate nu prea mai există în teritoriu personal calificat pentru a face sondajele privind estimarea rezervei biologice a principalilor dăunători, iar instruirea unor specialişti noi, în domeniul protecţiei plantelor, durează ani buni. O posibilă soluţie alternativă ar fi utilizarea sistemelor automate de monitorizare ale dăunătorilor (am scris despre ele).

Tocmai de aceea trebuie să avem grijă pentru ca o măsură foarte bună pentru agricultură şi pentru mediul înconjurător să nu se transforme într-o cutie a Pandorei în următorii ani şi să ne trezim cu o rezervă foarte ridicată a dăunătorilor rapiţei şi nu numai.

Foto 3 – Nivel ridicat al capturilor moliei verzei (Plutella xylostella) în capcanele feromonale amplasate în lanul de rapiţă (28.10.2020)

4 „CAPCANE” ALE ÎNVERZIRII

1. Ţara noastră se confruntă cu un grad ridicat de infestare a dăunătorilor culturilor agricole.
2. Cel puţin în zonele de sud şi sud-est ale României, majoritatea fermierilor preferă amestecul muştar+rapiţă.
3. Sunt interzise tratamentele cu produse de protecţia plantelor la culturile de înverzire.
4. Toamnele sunt din ce în ce mai lungi şi mai calde, cu temperaturi medii lunare în septembrie, octombrie şi noiembrie mai ridicate decât mediile multianuale. Ele sunt şi din ce în ce mai secetoase.

DĂUNĂTORI – PROBLEMĂ

Speciile dăunătoare care pot să se dezvolte în culturile destinate înverzirii şi apoi în primăvara următoare să migreze pe distanţe mari sunt fluturele alb al verzei (Pieris brassicae), buha verzei (Mamestra brassicae) sau molia verzei (Plutella xylostella). Adulţii moliei verzei pot călători, cu ajutorul curenţilor de aer, sute de kilometri sau chiar şi mai mult, iar insecta este rezistentă la 91 de substanţe active, din diferite clase de insecticide! Or, în UE, opţiunile de combatere chimică vor fi din ce în ce mai reduse.

CONDIŢII ABERANTE

”Eu fac înverzire cu alte culturi şi poate fac mai bine, de ce să-mi taie subvenţia?”, se întreabă Călin Tomescu, fermierul care a pariat pe ridichea furajeră ca fiind cea mai bună cultură pentru înverzire în ferma lui.
Click AICI şi vezi în video de ce a ales fermierul această specie agricolă!