Biosecuritatea în sens larg
Înțărcarea determină un stres puternic atât pentru oile/caprele mame, dar mai ales pentru tineret, ceea ce duce la scăderea rezistenței organismului, și poate constitui baza pentru apariția unor boli infecto-contagioase în fermă. Pentru a preveni apariția și evoluția bolilor trebuie să aplicăm unele măsuri de biosecuritate în fermă.
Un regim bun de biosecuritate ar trebui să existe întotdeauna pentru a îmbunătăți eficiența fermei, pentru a proteja fermele învecinate, mediul rural, sănătatea animală și umană. Biosecuritatea nu înseamnă doar protejarea animalelor ci și protejarea crescătorilor, a familiei și a muncitorilor din fermă.
9 moduri prin care bolile pot să ajungă în fermă
Orice persoană care vizitează o fermă de ovine/caprine și nu ia măsuri eficiente de biosecuritate la intrarea și la ieșirea din incinta acesteia, riscă să răspândească boli în și dinspre acel spațiu.
Boala nu este întotdeauna evidentă, mai ales în stadiile incipiente. Bolile infecțioase pot fi răspândite între fermele de ovine/caprine prin:
1. introducerea animalelor bolnave;
2. introducerea animalelor sănătoase care s-au recuperat după boală, dar acum sunt purtătoare;
3. circulația vehiculelor și utilizarea echipamentelelor în interiorul și în exteriorul fermei;
4. îmbrăcămintea și încălțămintea persoanelor (antreprenori, alți fermieri, veterinari, vânzători, muncitori etc.) care se deplasează între turme;
5. cadavrele, placenta și țesuturile fetale trebuie îndepărtate imediat din zonele de creștere a oilor/caprelor; se vor distruge prin îngropare sau ardere.
6. furaje, în special cele cu risc ridicat de a fi contaminate cu fecale;
7. apă contaminată (ape de suprafață, pâraie și râuri etc.);
8. manipularea și depozitarea deficitară a gunoiului de grajd nefermentat;
9. alte specii de animale domestice sau sălbatice precum câini, pisici, rozătoare, păsări și insecte.
Componentele biosecurităţii
Biosecuritatea urmărește reducerea/prevenirea introducerii de noi boli într-o fermă din surse externe și vehicularea (răspândirea) lor în interiorul fermei.
Alternativ, „biosecuritatea” este restricționarea agenților patogeni, care cauzează boli, ce intră sau ies dintr-un perimetru în care sunt prezente animalele de fermă.
1. IZOLAREA STRICTĂ
Izolarea strictă previne contactul între grupurile de oi/capre, după sosirea în fermă, și reduce riscul de răspândire a agenților infecțioși. În acest sens, pentru animalele introduse în fermă se vor institui cel puțin 30 de zile de carantină.
Asigurați-vă că oile/caprele nu împart pășunile comunitare cu animalele altui fermier. Se va păstra o distanță de siguranță față de gardul care delimitează pășunea pentru ferma vecină.
2. CONTROLUL MIŞCĂRII
Include circulația vehiculelor, animalele și traficul de persoane care ar putea introduce o boală în teritoriul gestionat de d-voastră. Asigurați-vă că metodele de lucru sunt concepute pentru a minimiza, acolo unde este posibil, mișcarea persoanelor, vehiculelor sau echipamentelor în zonele în care sunt ținute oile/caprele.
Păstrați o evidență a vizitatorilor fermei dvs.
oo
3. SALUBRIZAREA ÎN FERMĂ
• Presupune dezinfecția materialelor, a persoanelor și a utilajelor care intră în fermă, dar și a utilajelor și a personalului din fermă.
• Spațiile funcționează după principiul totul plin – totul gol și după fiecare serie trebuie făcută curățire mecanică, spălare și dezinfecție urmată de o perioadă de repaus.
• Curățați întotdeauna echipamentul după utilizare. După curățare, lăsați toate suprafețele să se usuce complet. Apoi aplicați un dezinfectant direct pe suprafețele curățate.
• Selecția și/sau utilizarea dezinfectanților va depinde de proprietățile corozive, mecanismul de acțiune, prezența materiei organice și agenții patogeni de care vă faceți griji.
• Schimbați periodic dezinfectanții pe care îi utilizați pentru a evita ca agenții patogeni să devină rezistenți la acțiunea compușilor unui anumit dezinfectant.
• Contactați o firmă specializată care să aplice deratizarea. Montați plase de protecție împotriva păsărilor în locurile pentru depozitarea cerealelor.
4. SELECŢIA ANIMALELOR
Cumpărați animale doar din ferme unde se cunoaște istoricul stării de sănătate, pentru a reduce riscul de infecție. Nu aduceți niciodată oi/capre fără să cunoașteți istoricul vaccinărilor. Tundeți oile înainte de a le introduce în fermă.
Cum stiți dacă aveți o problemă de sănătate la animale?
Animale sănătoase | Semne de boală |
Poftă de mâncare | Lipsa poftei de mâncare |
Păr lucios | Păr fără luciu, cade în cantitate mare |
Sociabile | Se izolează |
Ochi stălucitori și limpezi | Ochi care curg |
Condiție corporală bună | Slăbire |
Temperatura normală 38,5-40oC | Febrile 41oC sau hipotermie sub 36,5oC |
Picioare puternice | Șchiopături, imflamații și dureri articulare |
Gingii roz | Gingii palide |
Dejecții normale | Diaree |
Alertă, vioaie | Letargică |
Respirație normală 12-20/min | Respirație dificilă, tuse, rapidă |
Urinează fără dificultate | Dureri la urinare sau nu poate urina |
Doar la capre – Coada ridicată | Coada lasată |
Deficitul de informaţii privind caracteristicile speciei, hrana şi comunicarea cu alte animale afectează necuvântătoarele. Află de AICI ce este şi cum se manifestă stresul informaţional la animal?
Crescătorii de capre performanţi stabilesc obiective pe termen lung pentru ca afacerea lor să prospere. Alţii se gândesc doar să supravieţuiască. Află 7 obiective-ţintă în creşterea tineretului de reproducţie!
un articol de
SORIN-OCTAVIAN VOIA
LUDOVIC CZISZSTER
USAMVB Timişoara