În SUA și în Europa, piața cartofului e grav afectată, iar semne de revenire nu se întrevăd deocamdată.

SUA ȘI EUROPA:
STOCURI MARI, PREȚURI MICI

În Statele Unite ale Americii, restricţiile impuse de CoVid 19 au determinat o scădere a vânzărilor de cartofi proaspeţi către serviciile alimentare cu aproape 20%, iar vânzările pentru industrializare şi pentru sămânţă sunt la aproape 50% din media ultimilor ani.
Producătorii de cartofi din Europa de Nord-Vest (NEPG – Franța, Germania, Marea Britanie, Olanda, Belgia) au fost şi ei afectaţi de cererea redusă de cartofi, cu preţuri extrem de mici, şi nu sunt semne pentru o ameliorare apropiată, având în vedere noile restricţii de pandemie.

A CRESCUT CEREREA LA DOMICILIU

Industria prelucrează, în prezent, la 80-85% din capacitate până la redeschiderea HoReCa europeană şi nu se întrevede acoperirea integrală a suprafeţelor cu contracte pentru ciclul viitor.
Singurul efect pozitiv al pandemiei în Europa Occidentală este faptul că cererea de cartof proaspăt la domiciliu a crescut cu 11%. Stocurile de cartofi, fără contracte şi deja în mare parte încolţiți, vor lua în curând alte destinaţii: industria amidonului sau biogazului ori consum în hrana animalelor, preponderent în ţările din afara NEPG.

DEPOZITAREA COSTĂ

Condiţiile dificile de producţie din vestul Europei (vara secetoasă şi toamna ploioasă din timpul maturizării şi recoltării cartofilor) au avut consecinţe asupra calităţii. Furnizorii de echipamente de condiţionare (sortare, spălare, uscare, ambalare, stocare etc.) sunt din ce în ce mai solicitaţi de fermieri.
Noile metode antiîncolțire sunt mai scumpe, dar mai puţin eficiente. NEPG se aşteaptă ca puţini cultivatori să meargă pe depozitarea pe termen lung până în vară, pentru a evita cheltuielile şi deprecierea producţiei.

RECUL ȘI ÎN MAREA BRITANIE

În noiembrie, fermierii olandezi vindeau cartoful din fermă, en-gross, cu circa 0,15 euro/kg pentru export în Europa de Est şi Africa, iar pentru industrie, calibrul +40 mm, în jur de 0,13 euro/kg.
La sfârşit de decembrie, în Marea Britanie la cartoful proaspăt, spălat şi ambalat la 10 kg, preţul varia între 0,33 și 0,38 euro/kg (aproximativ 1,7 lei/kg), dar cererea a înregistrat un recul după sărbătorile de iarnă.
În ultimii cinci ani, fermierii NEPG au crescut producţia cu aproximativ 8%, dar acum situaţia e în contrast enorm cu cererea tot mai redusă. În plus, Brexit-ul va influenţa negativ piaţa UE.

PIAȚA LIBERĂ NU VA REZISTA

Procesatorii europeni şi nord-americani au stocuri mari de cartofi în depozitele frigorifice şi cer acum mai puţină marfă pentru prelucrare, deci nu vor avea interes pentru cartofii liberi de contracte. Apoi protecţionismul se manifestă mai acut în pandemie. Politicile promovate de Trump şi Putin și reacţia similară a Chinei aprind puternice focuri împotriva pieţei libere. Doar UE este o excepţie. Nu va rezista însă. Exporturile către zone terțe, Brazilia, Caraibe, Africa, au devenit dificile.
Dacă luăm în considerare strategia Comisiei Europene din cadrul programului „Farm to Fork” (De la fermă la furculiță – de la fermă la consumator), care impune o trasabilitate exactă şi controlată, din cadrul politicii „Green Deal”, cultivarea, comerţul şi prelucrarea cartofului se vor schimba radical în următorii ani.

AMENINȚAREA CHLORPROPHAM

Nu trebuie să uităm nici de noile niveluri maxime (temporare) de reziduuri (tMRL). Acestea vor fi aplicate din sezonul următor. Fermierii trebuie să îşi cureţe depozitele în urma folosirii anuale a substanțelor antiîncolțire pe bază de chlorpropham (CIPC). Altfel, este posibil să nu se încadreze în limite, iar guvernul va cere distrugerea întregii cantităţi depozitate, pe cheltuiala producătorului.
Dacă înainte de interzicerea CIPC, era admisă o limită de 10 mg 3-cloroanilina/1 kg de cartof, acum limita maximă admisă va fi de 0,5 mg/kg (sursa: EFSA – Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentelor). 3-cloroanilina este substanța toxică rezultată în urma hidrolizei chlorpropham-ului la temperaturi ridicate, chiar şi la coacerea în cuptorul de bucătărie.

PRIMII DOI MARI CONSUMATORI DE CARTOFI DIN LUME

În comparaţie cu Occidentul, impactul pandemiei asupra vânzărilor de cartofi e foarte diferit în ţările în curs de dezvoltare, unde industrializarea ocupă foarte puţin din piaţa cartofului. În India şi în China, primii doi mari consumatori de cartofi din lume (împreună acoperă 38% din producţia globală), cartoful consumat în stare proaspătă deține ponderea. În India, menţinerea restricţiilor pandemice în diferite regiuni ale ţării a dus la creșterea cererii de cartof, dar producţia este mai redusă din cauza vremii nefavorabile. Preţurile au crescut, de asemenea; se preconizează un import substanţial din China, apoi din Europa şi nordul Africii.

VOM SEMĂNA MAI PUȚIN CARTOF

Suprafaţa de cartofi care se va planta în primăvară va fi mai mică cu cel puţin 15%, estimează NEPG. Mai mult, conducerea NEPG recomandă fermierilor reducerea suprafeţelor cu până la 20%, pentru a evita o şi mai mare scădere a preţurilor în viitor, căci ne îndreptăm, probabil, spre cel mai dur sezon din ultimii 50 de ani pentru cartof, afirmă Romain Cools, secretar general Belgapom (Asociaţia comercianţilor şi procesatorilor de cartofi din Belgia).
Click AICI și află cum a ajuns cartoful pandemic la ATI în România!

un articol de
VASILE POP-SILAGHI