12.480 kg/ha la grâu, cu 14% umiditate. Scriu această cifră și încă mi se pare neverosimilă. Pentru că și în momentul în care am cântărit producția, primul impuls a fost să verific dacă am recoltat numai cât trebuia (deși eu eram pe combină), apoi să verific încă o dată cântarul.

Dar este adevărul adevărat! Rezultatul a fost obținut în anul agricol 2014-2015 la Timișoara în câmpurile de experiențe standard cu soiuri de grâu. 80 de variante distribuite prin metoda de amplasare în blocuri randomizate cu trei repetiții, în parcele de 16 mp fiecare. Cântărirea a fost făcută imediat după recoltarea întregii parcele, prin evaluarea recoltei totale, nu prin cântărire pe flux.

Iar cifra anterioară este numai „vârful aisbergului”. În ansamblul lor, rezultatele au fost excepționale. Din cele 80 de variante experimentale, producțiile medii pe trei repetiții s-au grupat după cum urmează (ilustrare parțială în foto 1): 

– un soi – 12.480 kg/ha (repetiția 1 – 13.254 kg/ha, repetiția 2 – 12.023 kg/ha, repetiția 3 – 12.163 kg/ha). Rezultatul a fost înregistrat la unul dintre soiurile trimise de Caussade Semences Est Europa;

– 7 soiuri au avut producții între 11.500 și 11.999 kg/ha;

– 8 soiuri au avut producții între 11.000 și 11.499 kg/ha;

– 8 soiuri au avut producții între 10.500 și 10.999 kg/ha;

– 15 soiuri au avut producții între 10.000 și 10.499 kg/ha;

În urma calculului statistic, în prima clasă de producție, alături de soiul cu producția cea mai mare, mai sunt încă șase soiuri. Toate varietățile pot fi considerate egale agronomic, diferențele dintre ele fiind doar matematice. Aceasta înseamnă că în condiții de câmp ordinea acestor soiuri se poate schimba, între ele fiind o diferență relativ mică. Pentru fermieri acesta este un lucru bun, lărgindu-se zona de alegere. Însă se cuvine să lăsăm proprietarilor acestor soiuri dreptul de a le dezvălui identitatea, la momentul și în modul în care aceștia le vor considera potrivite.

Nivelul potențial al acestor producții a fost temperat de faptul că la jumătatea lunii iunie soiurile au intrat brusc în maturitate fiziologică, ceea ce a afectat umplerea boabelor. La soiul care a dat vârful de producție, MMB la recoltă a fost de 41,76 gr (comparativ cu 56,2 gr la sămânța semănată). Pentru cine dorește să viseze un pic, poate face calculul (56,2 / 41,76 x 12.480) pentru a afla ce-ar fi fost dacă… 

Și la orz rezultatele de producție au fost excepționale: dintr-un total de 22 de soiuri și hibrizi din experiențe, 5 variante au produs peste 11.000 kg/ha, iar 7 variante au oferit producții între 10.000 și 10.999 kg/ha.

Asemenea rezultate se cer explicate. Măcar în parte

Opinia noastră, a celor care am realizat nemijlocit aceste experiențe, este că aceste producții au fost rezultatul a cel puțin trei factori:

– valoarea deosebită a soiurilor din experiențe, soiul fiind principalul mijloc de producție în agricultură;

– evoluția climatică: în partea a doua a anului 2014 s-a înregistrat un excedent de precipitații care a refăcut rezerva de apă a solului și a mobilizat rezervele solului. Iarna a fost relativ blândă, cu perioade lungi care au permis plantelor să vegeteze. Primăvara 2015 a fost timpurie și normală, cu un ușor deficit meteorologic de precipitații, fapt ce a făcut ca plantele să aibă o stare fitosanitară foarte bună. Luna mai a fost favorabilă pentru grâu, cu precipitații apropiate de normal și temperaturi potrivite;

– locul de amplasare a câmpurilor de experiențe. Solul este de tip cernoziom, cu pH 7. Conținutul în humus și în materie organică a solului a permis acumularea de apă fără ca acesta să se compacteze, astfel că rădăcinile plantelor au pătruns în profunzime și au folosit rezerva de apă și mineralele mobilizate de aceasta.

Rigoare tehnologică și favorabilitate pedoclimatică

Planta premergătoare a fost rapița de toamnă. Lucrările solului au fost de tip minimum tillage. Nivelul de fertilizare a fost 67 kg s.a. fosfor, 120 kg s.a. azot și foliar, 10 kg uree. Meritul nostru se poate rezuma la acuratețea aplicării tehnologiei (alături de faptul că am înțeles, pe baza altor serii de experiențe proprii, că excesele dăunează). 

Suntem convinși de valoarea și potențialul deosebit al soiurilor care au dat asemenea rezultate. Însă pentru asemenea performanțe, favorabilitatea pedoclimatică este absolut necesară și nu poate fi înlocuită cu nimic. De aceea nu putem promite că rezultate apropiate de cele prezentate pot fi obținute numai prin simplul fapt că se vor cultiva aceste soiuri, dar rezultatele acestora vor fi frecvent între cele mai bune dacă sunt comparate în același context de loc și climă cel puțin în limite normale. 

În rest ne considerăm norocoși că am trăit asemenea momente. Și că am văzut încă o dată că rezultate foarte bune se pot obține în agricultură numai în condiții de favorabilitate climatică. Prin tehnologia aplicată trebuie să asigurăm plantelor cele mai bune condiții în contextul climatic dat. 

Când indicatorul electronic de la combină arată producții de grâu de 8.500-8.700 kg/ha, frecvent producția medie a parcelei respective va fi de cca. 6.500 kg (foarte bună, de altfel!). În asemenea situații indicatorul electronic poate arăta și vârfuri de 10.000. 

Producțiile excepționale din acest an obținute în experiențele standard au fost confirmate de producțiile punctuale înregistrate în ferme în parcelele bune (cunosc situații cu 9.700 kg/ha), dar și în experiențele la scară mare din programul Școala de Soiuri. În amplasamentul de la Timișoara, dintr-un număr de 44 de soiuri de grâu: două soiuri au avut producții de peste 9.000 kg/ha; șapte soiuri au produs între 8.500 și 8.999 kg/ha; 12 soiuri au oferit între 8.000 și 8.499 kg/ha;

Diferența cea mai importantă dintre cele două tipuri de experiențe este că în Școala de Soiuri sunt parcele experimentale mari și se lucrează cu mașini de fermă, nu cu mașini specifice. Din acest motiv adâncimea de semănat a fost de 2-2,5 cm la experiențele standard și de 4-5 cm (solul fiind cam umed) la experiențele mari. Această diferență a dus la o răsărire întârziată cu 4-6 zile, la o înfrățire ceva mai slabă și la o densitate ceva mai mică de spice (dar oricum frecvent peste 650).

Cum stăm cu calitatea producției?

Până acum am vorbit numai de producție. Pentru că nivelul producției este primul indicator de calitate al grâului. Cum stăm însă cu calitatea producției? Măcar din punct de vedere tehnic, pentru că din punct de vedere comercial situația este foarte speculativă: în fiecare an cel mai important indicator de calitate devine indicatorul cu parametrii cei mai deficitari.

În acest an, acolo unde producțiile au fost foarte bune, și calitatea recoltei a fost foarte bună, atât după indicatorii fizici, cât și după cei de panificație. La cele 44 soiuri de grâu din Școala de Soiuri de la Timișoara conținutul de gluten umed a variat între 26,3% și 39%. Chiar soiuri mai tardive, cu o masă hectolitrică sub 75, au avut indicatori de panificație foarte buni. Și încă o dată s-a confirmat că soiurile cu cele mai mari producții nu au cea mai bună calitate (deși sunt panificabile!), iar soiurile amelioratoare, cu cei mai buni parametri de calitate, nu au cele mai mari producții. Și evoluția este aproape în detaliu: crește producția – scade conținutul de gluten. Situația este ilustrată parțial în foto 2.

De aici vine necesitatea stabilirii unei structuri de soiuri, în special pentru fermele mai mari, în funcție de piața potențială pe care apreciază că ar putea vinde grâul.