De altfel, Laboratorul de ameliorare şi producere de sămânţă la cultura cartofului, în cadrul unităţii sucevene, a desfăşurat activităţi de pionierat în ceea ce priveşte cercetarea de profil.
Dacă în prima perioadă de funcţionare a SCDA Suceava, respectiv în anul 1946, ponderea în activitatea de cercetare la cartof a constituit-o identificarea celor mai bune soiuri din sortimentul mondial, începând cu anul 1965 în activitatea de cercetare la cartof se trece la etapa când, în câmpurile experimentale, alături de soiurile străine sunt analizate şi primele linii de cartof create la Suceava. În timp, activitatea de cercetare s-a diversificat, de la preocupările legate de cultura cartofului, a pajiştilor şi a plantelor de nutreţ, s-a trecut către arii mai largi de culturi, abordându-se problematici tot mai complexe.
Astăzi, activităţile de ameliorare şi de producere de sămânţă la Suceava se desfăşoară în cadrul a patru laboratoare de cercetare, cartoful păstrându-şi locul său distinct. Cele patru laboratoare de cercetare sunt destinate ameliorării şi producerii de sămânţă pentru cartof, cereale păioase, porumb şi pentru cultura pajiştilor şi a plantelor furajere.
Pe linia creării şi omologării soiurilor de cartof, la Suceava, după anul 1982, atunci când a fost omologat soiul Suceviţa, autor Narcis Grădinaru, evoluţia unităţii s-a identificat cu activitatea ştiinţifică a unui singur cercetător. Este vorba despre Dumitru Bodea, astăzi director al Staţiunii Agricole Suceava, autor al tuturor celor zece noi soiuri de cartof create şi omologate pe plaiuri bucovinene. În perioada 2000-2002, în fiecare an au fost omologate câte două noi soiuri de cartof, respectiv Moldoviţa (2000), Dragomirna (2000), Magic (2001), Astral (2001), Rapsodia (2002) şi Triumf (2002). În 2003, la Suceava au fost omologate încă trei soiuri de cartof – Alina, Lord şi Claudiu -, pentru ca în anul 2004 să fie omologat soiul Loial.
În timp, cercetările şi preocupările pentru creşterea performanţelor soiurilor de cartof cultivate în zona de influenţă s-au menţinut, chiar dacă toată activitatea s-a desfăşurat în condiţii deosebit de grele şi de solicitante, în special din punct de vedere al finanţării.
“Ne-am adaptat ca să putem supravieţui”
În oglinda anului 2017, una dintre cele mai îmbucurătoare imagini este aceea a unor noi reuşite la Suceava, pe linia producerii de cartof pentru sămânţă, precum şi a creării de soiuri şi hibrizi la culturile de grâu, orzoaică de primăvară, secară, triticale, plante furajere şi porumb. ”Ca o continuare a activităţii din anii anteriori, inclusiv din 2017, anul acesta avem şanse să reuşim brevetarea a unui nou hibrid de porumb. Dar totul cu eforturi financiare extraordinare şi cu o resursă umană din ce în ce mai redusă. Ceea ce ne bucură, totuşi, este faptul că am reuşit să menţinem unitatea într-un echilibru financiar benefic şi care înseamnă, în primul rând, lipsa datoriilor. Practic, din anul 2002, nu mai avem datorii financiare către nimeni. Ne continuăm activitatea, într-o formă adaptată slăbiciunilor de sistem, care au persistat ani în şir. Practic, dacă altădată 80% din activitate se orienta către ameliorare, producere de sămânţă şi creare de soiuri, acum ne axăm preponderent pe menţinerea germoplasmei. Sigur, cum vedeţi, nu am oprit lucrările de cercetare, dovadă fiind noutăţile brevetate sau pe cale de a fi brevetate. Dar, resursa financiară şi munca puţinilor cercetători care au mai rămas în unitate s-au îndreptat preponderent către ameliorare şi producere de sămânţă la cele patru culturi pentru care deţinem germoplasmă – cartof, porumb, grâu, orz de primăvară -, lucrările de agrotehnică fiind, în totalitate, trecute în conservare. Dacă regăsim resursele umane şi financiare, oricând activităţile pot fi reluate. Practic, ne-am adaptat ca să putem supravieţui”, explica Dumitru Bodea.
Un articol semnat de Petronela COTEA MIHAI
redactor Radio România Iaşi
Pentru mai multe detalii despre acest subiect citiţi articolul din revista Ferma nr. 3/207 (ediţia 15-28 februarie 2018)
