Viticultorii cer autorităților să acorde de urgență sprijin pentru distilarea vinului, din fonduri europene, fiindcă nu reușesc să-l vândă - Revista Ferma
7 minute de citit

Viticultorii cer autorităților să acorde de urgență sprijin pentru distilarea vinului, din fonduri europene, fiindcă nu reușesc să-l vândă

vin, distilat, fonduri europene, Comisia Europeană
foto: iStock/IL21/vin
  • Antreprenorii din sectorul vitivinicol cer autorităților să facă demersuri pentru a aproba măsura distilării vinului, din cauză că se confruntă cu dificultăți în vânzarea vinului. Ei cer ca distilarea vinului să fie sprijinită financiar de la bugetul public, așa cum a fost și în anii 2020 și 2021, în contextul Pandemiei Covid-19.
  • Curtea de Conturi Europeană a efectuat în 2023 un audit din care a reieșit că statele membre analizate, printre care și România, nu au direcționat banii în mod eficient către producătorii de vin, fiind avantajați distilerii.
  • Totodată, Curtea de Conturi Europeană a concluzionat că ”distilarea de criză a fost o măsură temporară, care a permis retragerea definitivă a vinului de pe piață și a contribuit la reechilibrarea pieței vinului. Spre deosebire de alte produse agricole, vinul ar fi putut fi depozitat, ceea ce ar fi atenuat efectele recoltei slabe ulterioare din 2021. Măsura distilării de criză a fost mult mai costisitoare decât depozitarea privată în situațiile în care exista deja o infrastructură de depozitare”.

Comunicat C.V.R.

”Clubul Viticultorilor Români solicită sprijinul urgent al autorităților române pentru demararea de urgență a măsurii de distilare de criză, din fonduri europene” anunță C.V.R. printr-un comunicat de presă.

Situația economică actuală dificilă a generat o creștere a costurilor pentru producția agricolă și pentru prelucrarea vinului la nivel național, mai ales datorită inflației prețurilor la îngrășăminte, energie și sticle. Concomitent, inflația globală a erodat puterea de cumpărare a consumatorilor și a exacerbat tendința generală de scădere a consumului de vin din ultimii ani. Sub această presiune, producătorii de vin din România se confruntă cu următoarele dificultăți:

  • producția de vin a crescut în 2023 față de anul precedent cu 15%, când stocurile erau deja ridicate;
  • scădere globală a cererii și a vânzărilor de vinuri;
  • capacitate redusă de comercializare a produselor și amortizarea investițiilor;
  • schimbările climatice defavorabile viticulturii în România și perspectivele de accentuare în anii următori;
  • schimbarea modelelor de consum de vin românesc în rândul cumpărătorilor din țara noastră;
  • inițiativele de subvenționare a producătorilor din Franța, Italia și Spania, date fiind provocările similare pe care le confruntă.

În acest context, Clubul Viticultorilor Români a solicitat autorităților abilitate demararea de urgență a măsurii de distilare de criză, din fonduri europene – fie din sumele alocate României pentru sectorul vitivinicol, fie din rezerva agricolă de criză de la nivel UE.

Solicitarea Clubului Viticultorilor Români a fost adresată în condițiile în care producătorii din Franța, Spania și Italia, care se confruntă cu probleme similare, au solicitat recent sprijin de la Comisia Europeană care s-a arătat deschisă pentru dialog, în vederea identificării de soluții pentru reducerea urgentă a stocurilor.

Prin instituirea acestei măsuri temporare, Clubul Viticultorilor Români vizează deblocarea pieței vitivinicole și acordarea unui sprijin producătorilor, grav afectați de lipsa lichidităților financiare, pe criterii și la un nivel similar cu practicile existente în alte state membre ale Uniunii Europene.

Clubul Viticultorilor Români este o organizație recent înființată care are ca obiectiv sprijinirea intereselor antreprenorilor din sectorul vitivinicol, cu scopul de a promova politici și reglementări echitabile în domeniu.

 

Raportul Curții de Conturi Europene

Revista-ferma.ro reamintește că, în anii anteriori, Comisia Europeană a decis acordarea unor plăți pentru viticultorii care au livrat vinul pentru distilare, fiindcă nu a fost vândut din cauza Pandemiei Covid-19.

Ulterior, Curtea de Conturi Europeană a efectuat un audit ( publicat în 2023 ) pentru a afla cât de eficient au fost cheltuiți banii și concluzia generală a fost că statele membre nu au acordat sprijinul în mod eficient către beneficiarii care aveau nevoie.

În cazul României, auditorii europeni au constatat că: ”România a aprobat ajutoare de stat pentru sprijinirea producătorilor de struguri. Producătorii vinicoli care își produceau și propriii struguri puteau primi o compensare dublă, atât pentru pierderile estimate pe hectar de plantație viticolă, cât și pentru vânzarea vinului lor către distilerii. Ajutorul de stat s-a ridicat, în total, la 12,4 milioane de euro, iar producătorii vinicoli au primit 34 de milioane de euro ca sprijin din partea UE”.

În 2020 și 2021, România a distilat 430.000 hl de vin, adică 11,1%. Franța, România și Spania au selectat distilerii ca beneficiari. Cu toate acestea, faptul că distileriile au fost desemnate ca beneficiari a îngreunat capacitatea autorităților naționale de a se concentra asupra producătorilor vinicoli care se confruntau cu cele mai mari dificultăți, întrucât autoritățile nu aveau control asupra alegerii producătorilor care urmau să primească fonduri. Grecia a ales, în schimb, ca producătorii vinicoli să fie beneficiarii acestui sprijin.

Raportul arată că o distilerie din România a beneficiat în mod disproporționat de măsura distilării de criză. În 2020, această distilerie a reținut 37 de euro/hl pentru costuri de prelucrare și de transport. Cu titlu de comparație, distileriile franceze și spaniole puteau reține cel mult 5 euro/hl pentru aceste costuri.

Producătorii vinicoli din Spania și din România (doar în 2020) au primit o sumă stabilită prin contract cu distileriile. În aceste două state membre, Curtea a identificat cazuri în care distileriile au convenit cu producători vinicoli prețuri diferite pentru același tip de vin care urma să fie distilat.

De exemplu, în România, potrivit datelor furnizate de autoritățile naționale, o distilerie a plătit unui producător vinicol cu 11 % mai puțin decât altuia pentru livrarea aceluiași tip de vin pentru distilare. Drept urmare, nu toți producătorii vinicoli au fost tratați în mod egal în ceea ce privește sprijinul primit atunci când și-au retras vinul de pe piață. Această situație reprezintă o discriminare între producătorii vinicoli dintr-un stat membru și un caz de nerespectare a normelor, care prevăd că statele membre trebuie să stabilească valoarea sprijinului pentru beneficiari în funcție de criterii obiective și nediscriminatorii.

Autoritățile române au stabilit prețul vinului pentru distilare pe baza mediei ponderate pe cinci ani calculate de Eurostat (2015-2019), adică 93 de euro/hl pentru vinurile DOP și IGP și 73 de euro/hl pentru alte vinuri, în timpul primei faze a măsurilor de distilare de criză. Aceste prețuri reprezintă 92 % și, respectiv, 93 % din media ponderată pe cinci ani. Franța, pentru vinurile care nu au DOP/IGP, a stabilit un preț de 68 de euro/hl, care reprezintă 98 % din prețul vinului pe baza mediei ponderate pe cinci ani calculate de Eurostat (2015-2019).

Aceste prețuri nu reflectau situația de criză, în care prețurile sunt în mod normal mai scăzute decât cele de pe o piață neperturbată. Prețurile din România și din Franța au fost printre cele mai ridicate în rândul statelor membre evaluate de Curte. Prețurile de achiziționare a vinului din celelalte state membre auditate au fost cu mult mai mici decât media ponderată a prețurilor de vânzare (date Eurostat29).

O distilerie din România era, de asemenea, producător vinicol. Crama acesteia „a livrat” vin la propria distilerie (în termeni valorici, 75 % din vinul pe care l-a distilat în 2020) la un preț de până la 101 euro pe hectolitru. Acesta depășea prețul de 94 de euro pe hectolitru stabilit de autoritățile române.

 

Cisteste si...

Recomandările redacției
Ultimele articole
Citește mai multe știri →