Guvernul a răspuns scrisorii fermierilor: i-a liniştit în privinţa unei posibile evoluţii îngrijorătoare a pieţei, dar i-a lăsat fără speranţă în ceea ce priveşte acordarea unui SCZ mai mare.

Cum sunt împărţiţi banii
SCZ este un ajutor financiar acordat de Uniunea Europeană din Fondul European de Garantare Agricolă, atât pentru sectorul vegetal, cât şi pentru sectorul zootehnic, taurinele de carne numărându-se printre speciile de animale eligibile. Ajutorul este acordat fermierilor activi pentru minimum 10 capete şi maximum 250 de capete. Animalele trebuie să fie înscrise în Registrul Genealogic al Rasei, deţinut de asociaţii acreditate de Agenţia Naţională de Zootehnie, cu excepţia categoriei tineret mascul din rase de carne şi/sau metis din rase de carne, categorie pentru care SCZ este acordat o singură dată în viaţă.
Ajutorul anual acordat fermierilor drept SCZ este alocat din plafonul anual pentru plăţi directe (Pilonul I) repartizat României din bugetul european, aşa cum este repartizat fiecărui stat membru. Plafonul pentru plăţi directe a fost în 2015 de 1.629.900.000 euro, iar în 2019 este de 1.903.200.000 de euro. De la un an la altul, a fost înregistrată, aşadar, o creştere a plafonului destinat plăţilor directe. Din acesta, fiecare stat membru poate aloca pentru SCZ un procent de maxim 13%. Suma rezultată este împărţită apoi, prin hotărâri de guvern, sectoarelor vegetal şi zootehnic, apoi pentru fiecare specie/rasă şi categorie eligibilă. Pentru categoria ”taurine din rase de carne şi metişii acestora”, plafonul alocat în 2015 a fost 10.500.000 de euro. Apoi a tot crescut, ajungând în 2018 la 12.075.000 de euro. Creşterea plafonului anual pentru ”taurine din rase de carne şi metişii acestora” nu a dus şi la o creştere pe măsură a cuantumului SCZ, adică a acelei subvenţii pe cap de animal. Ba dimpotrivă, sprijinul a scăzut, după cum arată şi reprezentanţii Asociaţiei Aberdeen Angus în scrisoarea trimisă Guvernului: ”Valoarea pe cap de animal a sprijinului cuplat zootehnic, SCZ, pentru taurine din rase de carne şi metişii acestora a scăzut drastic în anii 2017 şi 2018. Astfel, în 2017, subvenţia europeană pentru taurine de carne a scăzut de la 690,6164 de euro/cap de animal, cuantum aferent lui 2016, la 446,5667 de euro/cap de animal în 2017, iar în 2018 a ajuns la 291,4906 euro/cap de animal”.

Cirezi tot mai mari
Cum se calculează acest cuantum? E simplu: suma totală decisă de guvern pentru fiecare categorie în parte este raportată (împărţită) la efectivele de animale determinate. Dacă a crescut plafonul anual, dar s-a micşorat subvenţia/cuantumul pe cap de animal, asta s-a întâmplat din cauză că a crescut şi numărul animalelor subvenţionate. Mai multe animale eligibile, mai puţini bani pe cap de animal. Creşterea generală a efectivelor este recunoscută chiar de autorii scrisorii: ”Ţinem să precizăm că România a avut cea mai mare expansiune în ceea ce priveşte rasa Aberdeen Angus. Dacă în 2008 efectivul de taurine din rasa Aberdeen Angus de pe teritoriul ţării era de 120 de capete, în prezent numărul lor a ajuns la 70.000 de capete, acest lucru fiind posibil doar cu eforturi atât din partea fermierilor, a statului, cât şi a Asociaţiei Aberdeen Angus România”. Totodată, APIA a precizat în 2018 că a fost înregistrat, în intervalul scurs între depunerea cererii de plată de către fermieri şi efectuarea controlului, un plus de 19.830 de animale eligibile pentru acordarea SCZ, incluzând, desigur, şi taurinele pentru carne.

Guvernul răspunde
Liderii Asociaţiei Aberdeen Angus s-au arătat, în scrisoarea trimisă guvernului, îngrijoraţi, dacă nu de-a dreptul speriaţi, de evoluţia pieţei cărnii de vită din România, după ce Uniunea Europeană a ajuns, în iunie a.c., la un acord de principiu cu Mercosur privind încheierea unui tratat comercial. {efii văcarilor se tem că parafarea unui astfel de tratat va duce la invadarea pieţei interne cu carne de vită din fermele din America de Sud. Iată răspunsul guvernului: ”În ceea ce priveşte Acordul comercial între Uniunea Europeană şi ţările membre Mercosur (Argentina, Brazilia, Paraguay şi Uruguay), este un acord de asociere între cele două regiuni, un acord pe care părţile îl vor echitabil şi echilibrat. Ratificarea Acordului este supusă unui proces amplu de consultări ale membrilor din ambele regiuni, sub toate aspectele sale comerciale. Textul Acrodului va trebui să fie aprobat de fiecare stat membru, ceea ce înseamnă că, în cele mai multe cazuri, va fi supus aprobării parlamentelor naţionale, apoi va fi transmis spre aprobare Parlamentului European. Acordul comercial între UE şi Mercosur prevede pentru carnea de vită importul unei cantităţi de 99.000 tone/an, în şase tranşe anuale egale, ceea ce reprezintă 1,2% din cantitatea de carne de vită consumată la nivel UE (consumul anual fiind de 8 milioane de tone)”. Aşadar, mai durează până când tratatul comercial va fi semnat, iar după semnarea acestuia, crescătorii de rase de vaci pentru carne din România să nu-şi facă griji, fiindcă rămâne destul loc pe piaţă şi pentru oferta lor.

Pulpă on line
Preşedintele asociaţiei Angus Aberdeen, Marcel Olteanu (când l-am contactat, era în câmp, la recoltat floarea-soarelui, la Cilieni, jud. Olt) mi-a spus că s-a bucurat de promptitudinea cu care au răspuns funcţionarii guvernamentali: ”Pe 8 august, am şi primit răspunsul. Suntem mulţumiţi de răspuns, mai durează până când va fi ratificat acordul. Cât priveşte SCZ, asta e, ne-am lămurit. Răspunsul lor e bine documentat. Cât priveşte vânzarea, suntem din ce în ce mai prezenţi pe piaţă. Avem desfacere într-un hypermarket din Bucureşti, suntem prezenţi şi în Cluj-Napoca. Mulţi vând on line”. L-am sunat şi pe Gigi Negrescu, fermier din judeţul Mehedinţi, unde are o fermă de vaci Angus. Fermierul mi-a spus că ar fi bine să fie încurajată vânzarea producţiei interne şi ”să o lăsăm mai uşor cu importul”. Cât despre preţul de vânzare al animalelor, acesta mi-a spus că ”nici nu a crescut, nici nu a scăzut”.

SCZ-UL, ÎN PERICOL DE… ABANDON!
Trebuie precizat un lucru! Uniunea Europeană acordă SCZ pentru acele sectoare agricole sau regiuni unde activitatea agricolă se află în dificultate. Să citim ce scrie în Regulamentul UE nr. 1307/2013, art.52: ”Sprijinul cuplat poate fi acordat numai în acele sectoare sau în acele regiuni dintr-un stat membru în care anumite tipuri de agricultură sau anumite sectoare agricole care sunt deosebit de importante din motive economice, sociale sau de mediu sunt afectate de anumite dificultăţi”. Ca să motiveze acordarea SCZ pentru taurine de carne, adică să susţină că există cu adevărat un declin, Guvernul României a prezentat în 2015 date potrivit cărora categoria aceasta cuprindea 35.000 de capete. Or, dacă asociaţia susţine că efectivele au crescut atât de mult, iată, numai la o singură rasă, fără să mai luăm în calcul şi efectivele celorlalte rase, există progres, nu declin, şi acordarea SCZ nu ar mai fi deloc justificată, în lumina Regulamentului UE nr. 1307/2013! Creşterea efectivelor nu numai că duce la scăderea SCZ, dar poate cauza chiar suprimarea acestui sprijin financiar, din moment ce au fost eliminate dificultăţile.

Articol publicat în revista Ferma nr. 15/242 (ediţia 1-14 septembrie 2019)