Situată în nord-estul Podişului Transilvaniei, în regiunea deluroasă a Someşului Mare şi a Mureşului, zona Lechinţa este recunoscută pentru vinurile albe. Atestarea documentară datează din secolele XII-XIII, odată cu stabilirea în regiune a saşilor din părţile Rinului şi Moselei. Vinul din zonă a primit numele de „vinul împăraţilor”, căci se spune că era preferatul Casei Regale Austriece.
În vremurile bune, în comuna Lechinţa erau peste 650 ha cu viţă-de-vie. După Revoluţie, s-au împărţit la particulari, apoi s-au distrus. Deşi a avut un alt domeniu de activitate, localnic fiind, Adrian Botiş a îndrăgit via încă din copilărie, atunci când bunicul său, brigadier la IAS, în Sâniacob (un sat al comunei Lechinţa), îl lua în plantaţia de viţă-de-vie.
Podgorie pe 52 ha
Podgoria Lechinţa s-a dezvoltat pe 52 ha, din care 30 ha în dealul Kofenberg al comunei Lechinţa şi alte două plantaţii de viţă-de-vie în satul Vermeş şi la ieşirea spre Matei. „Lechinţa este un brand, nu s-a născut cu noi, nu moare cu noi – merge mai departe. Când nu o să mai fim noi, va merge altcineva în locul nostru. Din 2010, am început să cumpăr şi să comasez teren, am dus o luptă grea cu întabularea. Apoi au venit programele de reconversie şi am făcut două proiecte”, ne-a spus Adrian Botiş, administratorul societăţii Vie Vin Lechinţa.
Soiuri renumite
Plantarea s-a făcut în anii 2013-2015, cu soiuri albe, specifice zonei: Neuburger, Fetească Regală, Sauvignon Blanc, Chardonnay, Muscat Ottonel, Fetească Albă şi Riesling de Rin. În ultimii ani, clima s-a mai schimbat, nu mai este atât de friguroasă, aşa că Adrian Botiş a plantat şi două soiuri de struguri roşii Merlot şi Pinot Noir.
Terenurile specifice zonei, argilo-calcaroase, acide, fac ca în toamnele mai reci, atunci când se acumulează mai greu zaharuri, strugurii să îşi păstreze aciditatea, iar vinurile să fie mai dure.
Forţa de muncă, bolile şi dăunătorii – probleme curente
În plantaţia principală, rândurile dintre vie sunt înierbate pentru ca lucrările de stropit să fie executate cât mai repede după ploaie. Societatea are patru tractoare compacte şi toate utilajele necesare pentru executarea lucrărilor în podgorie şi în cramă. Lucrările curente sunt efectuate cu şase angajaţi şi 10-12 zilieri. Ar fi nevoie de mai mulţi zilieri, dar aceştia se găsesc cu greu.
Via este în anul 4 şi 5 de producţie şi, probabil, în această toamnă se vor obţine circa 8 tone struguri/ha. „N-am vrut să mergem cu o încărcătură mai mare pentru că via este încă tânără şi am considerat că e bine să începem cu o cantitate de struguri mai mică. Problemele pe care le avem noi în plantaţie sunt cele pe care le are aproape orice viticultor: forţa de muncă, bolile, dăunătorii. Te chinui să faci un produs de calitate, un strugure foarte curat, ce trebuie vinificat la cramă ca să ajungă un vin de calitate”, ne-a declarat Adrian Botiş.
Mana şi făinarea dau bătăi de cap
Probleme apar tot timpul: „Am avut o primăvară friguroasă, pe urmă la înflorire au fost precipitaţiile foarte abundente. Situaţii pe care noi nu le putem controla. Apoi bolile, mana şi făina… şi aşa mai departe”, a spus Adrian Botiş.
Pentru controlul bolilor se folosesc produsele Syngenta, de mai bine de cinci ani. „Putem spune că circa 90% din produsele pentru protecţia plantelor utilizate sunt cele de la Syngenta, companie cu care avem o colaborare foarte, foarte bună. Folosim Ridomil Gold, Topas, Thiovit Jet, Affirm, Pergado, Dynali, Vertimec şi Switch. Produsul unic, cel mai bun pe care-l are Syngenta la ora actuală, este Switch, împotriva putregaiului cenuşiu şi care poate fi diferenţiat clar de celelalte preparate. Este ca şi cum ai face o comparaţie între Opel şi Mercedes, produsul Switch este Mercedes”, a adăugat Adrian Botiş.
„Aducem consumatorul la noi în cramă”
Societatea Vie Vin Lechinţa produce circa 200.000 litri de vin pe an. În cramă se face o vinificare tradiţională sub îndrumarea unui pivnicier de 75 de ani, care se ocupă de vin din 1970 şi a învăţat meseria de la saşi.
Vânzarea se face prin magazinele proprii şi, mai ales, direct din cramă: cei care apreciază vinul de Lechinţa preferă să cumpere direct de la sursă. „La noi fiecare butuc de vie primeşte toamna o furcă de gunoi de grajd – un îngrăşământ natural, dorim să folosim cât mai puţine îngrăşăminte foliare.
Încercăm să facem vinul aşa cum se făcea odată. De multe ori cumpărătorul apreciază produsele mai scumpe, în defavoarea celor ieftine, chiar dacă acestea din urmă sunt superioare din punct de vedere al calităţii. De aceea noi încercăm să aducem consumatorul la noi în cramă. Organizăm degustări, oferim şi platouri cu jumări, cârnaţi, caşcaval maturat de la fabrica locală şi atunci fiecare, după preferinţe, poate să aleagă ce vin îi place şi spune mai departe la naşu’ şi la vecinu’”, a încheiat Adrian Botiş.
Pe piaţă este foarte greu să intri. Piaţa este plină de vin şi foarte mult este din afară, importat. Atâta timp cât la noi în ţară supermarketurile au vinuri de peste tot (Italia, Spania, Republica Moldova etc.) cu 7-8 lei/sticla, cine mai vine să cumpere cu 20-30 de lei sticla?!
ADRIAN BOTIŞ
Administrator Vie Vin Lechinţa
DULCEAŢA VINULUI DE LECHINŢA
Vinul specific Lechinţei şi întâlnit numai în podişul Transilvaniei este Neuburger – un vin alb sec, de culoare galben-verzuie şi o aromă uşoară, cu primele tonuri condimentate şi florale, ce se dezvoltă apoi în arome de nucă. Sunt ani în care se acumulează uşor cantităţi importante de zahăr, 220 g până la 240 g.
un reportaj de
GHEORGHE GHIŞE
