Laszlo Hetei şi-a început activitatea profesională în 1979, ca inginer zootehnist la CAP Beltiug, care avea atunci un sector zootehnic foarte puternic: 1500 vaci de lapte, 3.000 de oi şi 100 de cai. După anii ’90, Laszlo Hetei a fost timp de doi ani primar, după care s-a reîntors la agricultură: cultura mare şi vaci de lapte. Acum lucrează 650 de hectare cultivate cu orzoaică pentru bere, orz, triticale, grâu, floarea-soarelui, soia şi porumb.

A ABANDONAT VACA DE LAPTE

La vacile de lapte a renunţat în urmă cu mai mulţi ani, ca urmare a problemelor care au fost cu preţul laptelui, forţa de muncă şi, în general, a greutăţilor pe care le întâmpinau atunci crescătorii de animale. „Din 2007 am renunţat la creşterea animalelor şi m-am gândit că dacă nu mai trebuie lapte în ţara asta, la bătrâneţe să beau măcar un vin bun… Şi aşa am pornit cu viticultura. Aveam 20 de arii de viţă-de-vie veche de cca. 80 de ani, butuci groşi, cu o producţie mică. Din 2005 am început replantarea cu soiuri nobile, până am ajuns la 15 ha viţă-de-vie pe dealul Hagău”, ne-a declarat Laszlo Hetei, patron şi administrator al firmei SC Hetei SRL.

DE CE A ALES SOIURILE ROŞII?

Materialul săditor de valoare a fost luat din Austria şi din România, iar pe cele 22 de hectare cu vie, familia Hetei are 14 soiuri: Fetească Neagră, Fetească Regală, Syrah, Cabernet Franc, Riesling de Rhin, Sauvignon Blanc, Chardonnay, Furmint, Pinot Gris, Tămâioasă Românească, Pinot Noir, Merlot şi Cabernet Sauvignon.
Specifice Beltiugului erau vinurile albe, dar acum, datorită schimbărilor climatice, la plantare fermierul „a mers” pe 70% soiuri roşii. De asemenea, a reintrodus soiul Furmint, binecunoscut în zonă în trecut şi care, chiar dacă acum este „revendicat” de Ungaria, a început să fie apreciat şi la noi.

UN AN DIFICIL PENTRU VIE

Primăvara a fost rece, în special nopţile, astfel că via a pornit greu în vegetaţie, cu circa două săptămâni întârziere. Unele soiuri au fost mai puternic afectate, spre exemplu Cabernet Franc a început să înflorească cu o întârziere de trei săptămâni, atunci când Feteasca Regală a terminat înfloritul. Din iunie, odată cu venirea căldurii, via a început să recupereze întârzierea în vegetaţie. Probleme foarte multe au fost însă şi în luna mai din cauza precipitaţiilor. În luna mai au fost 94 litri/mp, în iunie 115 litri/mp şi în iulie 140 litri/mp.

CREŞTERE BOGATĂ A LĂSTARILOR

„A fost foarte greu cu întreţinerea culturilor, mai ales că în vie nu folosim erbicide, cu buruienile am avut foarte multe necazuri şi în plus creşterile viţei-de-vie au fost fantastice. Abia la finalul lunii iulie am putut să mai tăiem lăstarii şi să desfrunzim, pentru ca tratamentele cu substanţele de protecţie să aibă un efect mai bun şi să se aerisească ciorchinele. Am reuşit să stăpânim mana cu Ridomil Gold şi cu Pergado F, iar pentru făinare am folosit Dynali şi Topas, produse ale Syngenta. Am avut în zonă şi un atac de putregai negru, mai ales pe soiurile Merlo, iar cei care nu au făcut tratamente la timp, au pierdut aproape toată producţia. Pentru acarieni, care încep să fie tot mai mult un duşman al nostru, am făcut două tratamente cu Vertimec, iar cum este linişte şi pace şi aşteptăm să se coacă strugurii”, ne-a declarat Lazlo Hetei, la finalul lunii iulie.
Pentru putregaiul cenuşiu s-au aplicat două tratamente cu Switch. De asemenea, s-a folosit Thiovit Jet un fungicid de contact cu acţiune multiplă în combaterea făinării şi cu efect secundar împotriva acarienilor.
Pentru plantaţia de viţă de vie în sistem bio, fermierul îşi doreşte să folosească Taegro – noul fungicid biologic de la Syngenta, care combate mana, făinarea şi putregaiul.

RECOLTĂ PENTRU 60.000 DE LITRI

Producţia de struguri nu este mare, 6-7, maxim 8 tone/ha. Anul trecut producţia totală de vin a familiei Hetei a totalizat circa 60 mii de litri.
Începând cu recolta 2011, vinificarea se face în crama nouă, cu tehnologie modernă, în vase de inox şi la temperatură controlată. Vinurile roşii şi o selecţie de vinuri albe, în special Chardonnay şi Sauvignon Blanc, sunt vinificate în crama familiei din dealul Hagău, în cele peste 75 de baricuri şi butoaie (300 l) de stejar.

ŞI VINURILE BUNE SE VÂND GREU

Producerea strugurilor şi vinificarea se fac relativ uşor – însă vânzarea vinului îmbuteliat şi vărsat este cea mai mare problemă: „Pe vremea bunicilor tranzacţiile se făceau uşor – laboratorul era în gura cârciumarilor – luau o gură şi dacă le plăcea cumpărau vinul. Acum cei care îndrăgesc vinurile Familiei Hetei vin direct la cramă şi la magazinele companiei. Organizăm degustări şi vin clienţi şi din Ungaria, Germania sau Polonia. Vindem şi prin distribuitori, către vinoteci şi restaurante. Piaţa începe să devină saturată cu vin. Se cere calitate şi preţ bun” spune Laszlo Hetei.

Foarte apreciate sunt vinurile Riesling de Rhin şi Furmint vinificat în sec, precum şi cupajul din Fetească neagră, Syrah şi Cabernet Franc.

UTILAJUL IDEAL ESTE CEL CARE FUNCŢIONEAZĂ

De dimineaţa până seara, Laszlo Hetei trebuie să se „împartă” între vie şi cultura mare. Pentru a obţine struguri şi vin de calitate este nevoie de multă muncă, mecanizată şi fizică. Parcul de tractoare este relativ vechi, pentru cultura mare ferma deţine mai multe tractoare de 140 CP, 180 CP şi unul de 240 CP.

Cel mai „nou” tractor este un Steyr fabricat în 2009. Pentru vie au fost achiziţionate tractoare chinezeşti de 45 CP, ieftine (12 mii euro/bucată) şi pentru care piesele de schimb se găsesc relativ uşor.

COMBINA CU 42 DE ANI LA ACTIV

Singura investiţie majoră din ultimii ani este o combină nouă New Holland. Fermierul mai are o combină John Deere, cumpărată second-hand în urmă cu 18 ani din Franţa şi care are acum 42 de ani de funcţionare. Fermierul preferă utilaje care să-şi „merite” banii, spre exemplu: „echipamentul pentru tăiat lăstari l-am cumpărat second-hand din Austria, cu 1000 euro şi lucrează 3 ha/zi. Indiferent de utilaj, trebuie oameni buni, altfel se strică repede şi cele noi, şi cele second-hand”, a conchis Laszlo Hetei.

Astăzi lucrez cu copiii mei şi mi-aş dori ca viitoarele generaţii să se bucure de vinurile familiei mele şi să fie mândri de numele Hetei
LASZLO HETEI
Viticultor în podgoriile Beltiugului

VIA ECOLOGICĂ DIN DEALUL UJ HEGY

În anul 2011 a fost înfiinţată o plantaţie nouă, în regim ecologic, de 7,5 ha, pe Dealul Nou/“Uj hegy“ (în limba maghiară sau “Neuweinberg” în “şvăbeasca beltiugană”), cu soiuri roşii: Pinot Noir, Merlot şi Cabernet Sauvignon. „În parcela Uj hegy încercăm să aplicăm tratamente ecologice, fără erbicide. Se admit numai tratamente cu produsele cuprice şi cu sulf, câteva astfel de produse se găsesc la noi. Dar ne-ar mai trebui multe produse autorizate şi diversificate, cu care să putem produce vinurile bio. E un trend şi pentru Vest să ieşi numai cu vin bio. Vinuri bio, aşa cum se fac în Vest, sunt puţine şi este o nişă pe piaţă unde am putea intra. Dar şi riscurile sunt mari”, apreciază Laszlo Hetei.

LICORI PENTRU CASELE REGALE DIN BUDAPESTA ŞI VIENA

Beltiug, din jud. Satu Mare, a fost atestat în anul 1216, într-un document bisericesc din Oradea. Comuna Beltiug, cu cele 5 sate (Bolda, Ghirişa, Giungi, Răteşti şi Şandra), cu suprafaţa totală de 11.703 ha, din care 10.806 ha extravilan, este renumită pentru podgoriile sale vaste şi pentru numeroasele crame. În anul 1736, sub influenţa şi la recomandarea contelui Karolyi Sandor, Beltiugul a fost colonizat cu şvabi aduşi din Germania.

Peste 380 de pivniţe săpate în deal
Beltiugul a fost renumit pentru vinurile sale care erau vândute şi în Budapesta şi Viena, la curţile regale ale vremii. „Cel mai bun manager al zonei a fost groful din Carei, care a avut 60 ha de viţă-de-vie în zonă şi de aici îşi aproviziona rudele de la Budapesta şi de la Viena. Apoi cârciumarii din Budapesta au început să vină şi să cumpere vin de la producătorii din zonă. Fiecare familie a avut via proprie, 1-2 ha, şi pivniţa proprie. Vindea anual câte 1.000-2.000 de litri de vin/familie, din care se făceau bani frumoşi”, ne-a relatat Laszlo Hetei.
Cele peste 380 de pivniţe săpate în dealul Hagău din Beltiug începând din anii 1800 sunt unicat în România şi reprezintă o moştenire istorică şi culturală încă insuficient valorificată. În ultimii ani, tineretul începe să-şi caute rădăcinile, mulţi au început să se întoarcă în sat şi să refacă gospodăriile şi pivniţele bunicilor.
Click AICI şi află mai multe despre comuna cu cramele unicat în România!

un reportaj de
GHEORGHE GHIŞE