Fără să înţeleagă că acestea sunt de fapt sursa primară de hrană, locuitorii ţării nordice sunt oripilaţi de mirosul emanat de marile exploataţii agricole, considerându-le principalul duşman al mediului înconjurător.

Fermieri din ţara despre care se afirmă că are cele mai prielnice condiţii de climă şi de sol pentru creşterea vacilor au venit recent la un schimb de experienţă în România, o ţară care trebuie să găsească soluţii inovatoare pentru susţinerea productivităţii acestui sector. Au avut surpriza să descopere o realitate complet diferită, lapte de calitate şi o mulţime de provocări diferite de cele din Danemarca. Având o curiozitate reală, fără să fie mânaţi de prejudecăţi, musafirii danezi s-au concentrat asupra realităţii româneşti. Din acest schimb de experienţă a rezultat o prietenie care se va prelungi în viitor şi începutul unei potenţiale colaborări care ar putea aduce beneficii pe termen lung ambelor părţi.

Grupul de fermieri danezi veniţi în România la invitaţia Asociaţiei Presei Agricole din Romînia

Avantajele producţiei ecologice
Am fost surprins să aflu că, din anumite puncte de vedere, producătorii români de lapte au o situaţie mai bună în prezent decât colegii lor din Danemarca. Nu doar volatilitatea preţurilor, ci şi condiţiile de mediu pun o mare presiune pe fermierii danezi. În momentul de faţă, preţul de achiziţie a laptelui în această ţară se află sub limita profitabilităţii. Singurii care pot spune că se află pe linia de plutire sunt cei care produc lapte ecologic. În Danemarca preţul de achiziţie a laptelui la poarta fermei este în jur de 32 eurocenţi per litru. Şi, practic, nu există decât un singur procesator major la nivel de ţară, Arla Foods, o cooperativă care colectează circa 90% din laptele produs. Pe de altă parte, litrul de lapte obţinut în sistem ecologic e plătit cu 12 eurocenţi în plus. „Deşi este o cooperativă, deţinută practic de către producători, Arla Foods este atât de mare încât fermierii nu simt că ar avea cu adevărat vreo influenţă. În total, 13.000 de fermieri susţin această activitate. Pe hârtie arată foarte bine, dar în realitate toate deciziile se iau de către echipa managerială. Fermierii nu pot influenţa preţul laptelui, oricât de mult şi-ar dori asta”, ne-a explicat Christen Sievertsen, secretarul-general al singurei asociaţii daneze de vaci pentru lapte din rasa Holstein.

Laptele de la Agroserv, mai valoros decât cel danez
Oaspeţii noştri au rămas cu adevărat surprinşi să afle că Nicuşor Şerban, proprietarul Agroserv Măriuţa şi totodată preşedintele Asociaţiei „HolsteinRo”, primeşte pentru un litru de lapte între 34 şi 36 de eurocenţi. Ferma din Drăgoeşti – Ialomiţa a fost, de altfel, primul contact real cu agricultura românească pentru prietenii noştri danezi şi pot să vă spun că le-a lăsat o impresie foarte bună. Agroserv deţine astăzi un efectiv total de 2.600 bovine, cu 940 vaci la muls, având o medie a producţiei zilnice de 37-38 litri pe cap de animal. Aproximativ 90% din laptele colectat este livrat în Bulgaria, dar în curând toată cantitatea rezultată va deservi propria unitate de procesare. O investiţie curajoasă, menită să diversifice activitatea societăţii ialomiţene. „Laptele este un produs care trebuie vândut cel târziu a doua zi după ce a fost muls, indiferent de preţ. Prin procesare noi sperăm să nu mai fim obligaţi să-l vindem imediat şi să-i dăm o altă valoare”, ne-a declarat Nicuşor Şerban. Fabrica ocupă o suprafaţă de 2.500 mp. Proiectul a fost construit pe fonduri europene (50 la sută) şi ar urma să fie inaugurată în curând.

În căutarea gustului perfect
Dimineaţa următoare am petrecut-o la Eco-Ferm, divizia de producţie şi procesare a laptelui aparţinând grupului Cris-Tim, cu sediul în Boldeşti, judeţul Prahova. Aici, zilnic sunt procesaţi 20 mii de litri de lapte, rezultând în final delicioasele produse Mugura. Materia primă este asigurată din resurse proprii, societatea condusă de omul de afaceri Radu Timiş având în exploatare în acest moment un efectiv de 1.600 bovine, din care 580 vaci la muls. După un tur al fabricii, a urmat o vizită în fermă, iar în final o degustare de produse.
Două ore mai târziu şi după alţi 150 de kilometri parcurşi, ne aflam la Olteniţa, acolo unde Gheorghe Dume a reuşit să dezvolte o afacere în care probabil puţini s-ar fi încumetat să se implice. Pe lângă cele 2.500 de hectare pe care le lucrează în condiţii de sol extrem de dificile, acesta deţine şi un efectiv de 720 de vaci pentru lapte, având contractată întreaga cantitate pentru a fi procesată de Danone. Într-o engleză perfectă, acesta le-a povestit oaspeţilor danezi cât de greu i-a fost să transforme fosta orezărie a oraşului, aplicând cele mai noi tehnologii. Cunoscut şi ca „arendaşul lui Băsescu”, după ce a acceptat să lucreze terenul achiziţionat de fostul preşedinte în localitatea Nana, judeţul Călăraşi, Gheorghe Dume este un adevărat performer şi, poate, cel mai bun exemplu pentru a ilustra sacrificiul pe care uneori fermierii români trebuie să-l îndure pentru a-şi atinge obiectivele.

Banchetul zeilor
După o asemenea experienţă, a venit momentul unui răsfăţ al simţurilor. O evadare în lumea lui Bachus, printre arome şi gusturi delicate, la Crama Budureasca, unde prezentarea a fost susţinută chiar de cel care gestionează procesul de vinificaţie a strugurilor proveniţi din podgoria Dealu Mare, enologul Stephen Donnelly. Pentru că au fost atât de încântaţi de gustul şi calitatea acestor vinuri, nimeni nu a plecat de aici cu mâna goală.
În cele din urmă am ajuns şi în ferma doctorului Mihai Petcu din localitatea Pantelimon, pentru a afla direct de la sursă povestea celor 500 de juninci aduse în România tocmai din Danemarca în urmă cu 45 de ani. Pentru un plus de autenticitate, acesta a adus şi câteva certificate oficiale de export de la acea vreme, spre bucuria oaspeţilor noştri. Proprietarul singurei ferme de vaci din jurul Capitalei le-a împărtăşit acestora, în stilu-i caracteristic, câte ceva din lunga sa experienţă, le-a vorbit despre Ferma Animalelor, cum vinde laptele prin reţeaua de dozatoare şi despre contractul cu Danone. În final, i-a felicitat pe oaspeţii danezi pentru că sunt uniţi şi că au un singur procesator cu care lucrează.

FERMELE MEMBRE HOLSTEIN RO PRODUC 550 TONE DE LAPTE/ZI

Vizita de studiu a fermierilor danezi, mijlocită de Asociaţia Presei Agricole din România, cu sprijinul Asociaţiei Crescătorilor de Vaci „HolsteinRo”, care practic s-a ocupat de stabilirea itinerariului, a inclus trei ferme specializate pe creşterea vacilor de lapte, o unitate de procesare lapte şi o cramă.

Primul popas a fost chiar sediul HolsteinRo, unde directorul Ionuţ Lupu le-a vorbit oaspeţilor noştri despre activitatea laboratorului pentru analiza laptelui, care de curând a obţinut acreditarea RENAR, dar şi despre condiţiile producătorilor români. Astfel, am aflat că în prezent, asociaţia numără 60 de membri, cu un efectiv total de vaci la muls de circa 25.000 capete şi o producţie medie zilnică pe cap de animal de aproximativ 28 de litri. Cea mai mare fermă deţine peste 5.000 de exemplare, iar cea mai mică numai 25 de vaci. „Membrii Asociaţiei HolsteinRo produc astăzi în jur de 550 tone de lapte pe zi, în condiţiile în care la nivel naţional se procesează zilnic circa 1.100 tone de lapte autohton crud/ca materie primă, iar diferenţa până la 1.800-1.900 tone este susţinută de importuri”, afirmă Ionuţ Lupu. Ca o comparaţie, în Danemarca erau înregistrate anul trecut nu mai puţin de 571.640 vaci pentru lapte, de la care s-au colectat 5.435.700 tone de lapte, adică aproape 5,5 miliarde de litri! Procentul mediu de grăsime din laptele livrat era de 4,34%, iar conţinutul proteic – 3,54%.