Viermele frunzelor de porumb, un nou dăunător invaziv prezent şi în România - Revista Ferma
7 minute de citit

Viermele frunzelor de porumb, un nou dăunător invaziv prezent şi în România

Viermele frunzelor de porumb2 Viermele frunzelor de porumb, un nou dăunător invaziv prezent şi în România

În toamna anului 2023, am găsit pentru prima dată în România specia invazivă Spodoptera frugiperda(viermele frunzelor de porumb), diagnostic confirmat de către Autoritatea Naţională Fitosanitară.

În urmă cu câţiva ani scriam un articol despre specia invazivă Spodoptera frugiperda. Este nativă în America de Sud şi America de Nord, fiind specifică zonelor tropicale şi subtropicale, dar poate să migreze an de an şi în zonele cu climat temperat, pe perioada verii (chiar dacă nu poate ierna acolo). De exemplu în nordul Statelor Unite sau în sudul Canadei, insectele migrează pe perioada verii din zonele sudice (cum ar fi Florida, sudul Texasului, Mississippi, etc).

Spodoptera frugiperda-fluturi pozaţi pe 8 noiembrie, înainte să îi duc la Autoritatea Naţională Fitosanitară
Spodoptera frugiperda-fluturi pozaţi pe 8 noiembrie, înainte să îi duc la Autoritatea Naţională Fitosanitară

Răspândire fulminantă a viermelui frunzelor de porumb

Începând cu anul 2016, specia a „traversat oceanul” fiind semnalată pentru prima oară în Africa. În trei ani a cucerit aproape tot continentul, în prezent fiind semnalată în peste 30 de ţări. Problema este că în Africa mai mult de 200 de milioane de oameni depind de cultura porumbului. Spodoptera frugiperda a produs adevărate ravagii la această cultură, în Africa, punând în pericol securitatea alimentară de pe acest continet. Pagubele financiare produse aici sunt mult mai mari decât cele din zonele native, fiind evaluate între 2,8 şi 4,2 miliarde de dolari pe an! Numai că S. frugiperda nu s-a limitat doar în Africa.

Viermele frunzelor de porumb1 Viermele frunzelor de porumb, un nou dăunător invaziv prezent şi în România

În 2018 a fost semnalată în India, iar un an mai târziu se găsea aproape în toate zonele din această ţară (de fapt subcontinent). În anul 2019 s-a semnalat în China, Indochina, Cambogia, Corea de Sud, Vietnam, Sri-Lanka ulterior fiind semnalată şi în Filipine sau Japonia. Specia a fost identificată şi în Australia şi Noua Zeelandă. Deşi în Europa este climat temperat, nu a scăpat „nevizitată” de Spodoptera frugiperda. Prima oară a fost semnalată în insulele Canare (nu sunt în Europa, dar ţin de Spania). Ulterior a apărut în Portugalia (arhipelagul Madeira), Grecia (insula Creta, dar şi zona continentală), Cipru sau Turcia.

”MAŞINA” DE MÂNCAT PORUMB

Specia este polifagă, cercetări recente au scos în evidenţă faptul că sunt 353 de specii de plante gazdă din 76 familii botanice diferite ! Dintre acestea, principalele gazde sunt porumbul, orezul, trestia de zahăr sau sorgul.

La porumb dăunătorul invaziv produce pagube în toate stadiile de dezvoltare ale plantei. Larvele aflate în primele vârste consumă epiderma de pe partea inferioară a frunzelor, ulterior produc orificii de hrănire, asemănătoare cu nişte ferestruici. Pe măsură ce larvele cresc daunele produse la frunze sunt mai mari, acestea putând să fie scheletuite aproape în totalitate. Pe o plantă de porumb se pot găsi mai multe larve, de unde şi denumirea comună, în limba engleză, a acestei specii (fall armyworm). În cazul invaziei larvelor de S. frugiperda câmpul de porumb poate arăta ca şi cum ar fi lovit de grindină !

Daune produse de larvele acestei specii la porumb-plantele arată ca şi cum ar fi lovite de grindină (sursă foto: https://entomologytoday.org)
Daune produse de larvele acestei specii la porumb-plantele arată ca şi cum ar fi lovite de grindină (sursă foto: https://entomologytoday.org)

 Atacul poate avea loc şi la ştiuleţii de porumb, larvele producând galerii. În urma atacului larvelor la ştiuleţi se pot instala agenţi patogeni care vin „la pachet” cu micotoxinele, cu consecinţe negative asupra calităţii producţiei. De asemenea larvele pot consuma mătasea porumbului, cu consecinţe negative asupra formării boabelor. Practic larvele de Spodoptera frugiperda sunt o maşină de mâncat porumb (sau alte plante gazde).  Fluturii pot migra pe distanţe mari, de până la 480 kilometri pe parcursul vieţii lor. Cercetări efectuate în SUA au scos în evidenţă faptul că aceştia pot migra 100 km pe parcursul unei singure nopţi

SUSPICIUNE CONFIRMATĂ! Viermele frunzelor de porumb este prezent în România

Cum am monitorizat acest dăunător? Dintr-o întâmplare. Când achiziţionam capcanele şi feromonii pentru monitorizarea dăunătorilor la porumb, în cadrul unui proiect de cercetare, finanţat de ministerul agriculturii (proiectul ADER 2.2.1) am văzut pe pagina web a producătorului, scris cu litere mari, ca noutate, feromoni pentru monitorizarea speciei S. frugiperda. Deşi în anul 2023 specia a fost semnalată în Grecia nu mă aşteptam să ajungă şi la noi în ţară în acelaşi an. Cu toate astea, curiozitatea meseriei nu mi-a dat pace aşa că am luat feromonii (momelile) şi capcanele pentru detectarea acestei specii. Am amplasat capcanele în lanurile de porumb şi monitorizarea am început-o la finalul lunii mai, observaţiile la capcane le-am făcut de două ori pe săptămână.

Spre surprinza mea am găsit primele capturi pe data de 27 octombrie!!! Am dus fluturii capturaţi la Laboratorul Central de Carantină Fitosanitară din cadrul Autorităţii Naţionale Fitosanitare. Aceştia au fost analizaţi morfologic de către specialiştii din cadrul unităţii tehnice de entomologie din cadrul LNF dar au fost trimise probe şi în străinătate pentru analize morfologice (la ANSES) şi genetice (la AGES). Pe 17 noimebrie a venit confirmarea analizelor. Fluturii aduşi de mine la ANF aparţin speciei Spodoptera frugiperda. Dincolo de uriaşa satisfacţie profesională pe care am trăit-o în acele zile, eu fiind primul care a găsit această specie în ţara noastră, există nişte semne de îngrijorare.

Capcană feromonală pentru monitorizarea speciei S. frugiperda
Capcană feromonală pentru monitorizarea speciei S. frugiperda

O LUPTĂ COMUNĂ

Deşi în România această specie nu poate ierna (din fericire), totuşi, într-un viitor mai apropiat sau mai îndepărtat, pe perioada verii, ne-am putea trezi cu migraţii sezoniere, dinspre sud (Grecia sau Turcia), aşa cum se întâmplă în sudul Canadei, de exemplu. Acest lucru ar putea însemna o presiune suplimentară pentru cultivatorii de porumb din România, în special cei din zona de sud a ţării. Tocmai de aceea, această specie trebuie eradicată din toate zonele în care a fost semnalată, conform procedurilor din regulamentele europene în vigoare. Practica ne spune că acest lucru este aproape imposibil, în special datorită capacităţii mari de migrare a fluturilor. De asemenea, specia este favorizată de încălzirea globală.

După ce s-a confirmat diagnosticul, am comunicat cu toţi colegii entomologi pe care îI cunoşteam, din ţară şi de peste hotare. În acest fel, bulgarii au aflat că au şi ei acestă specie la ei în ţară. Ei aveau nişte feromoni în testare, dar nu au avut timp să analizeze toţi fluturii prinşi în capcane. După ce am luat legătura cu ei, şi au analizat toţi fluturii, au descoperit că au şi ei pe S. frugiperda (au confirmat şi analizele genetice). Iată cum o bună comunicare poate contribui la detectarea timpurie a dăunătorilor invazivi. Cu cât este detectat mai devreme cu atât cresc şansele de a fi eradicat (deşi în cazul acestei specii este mai greu).

Spodoptera frugiperda-fluturi pozaţi pe 8 noiembrie, înainte să îi duc la Autoritatea Naţională Fitosanitară
Spodoptera frugiperda-fluturi pozaţi pe 8 noiembrie, înainte să îi duc la Autoritatea Naţională Fitosanitară

un articol de EMIL GEORGESCU, INCDA Fundulea și MIRELA CEAN, Autotitatea Naţională Fitosanitară

Cisteste si...

Recomandările redacției
Ultimele articole
Citește mai multe știri →