La sfârşitul anului trecut, am vizitat ferma lui Steluţu Crancu, un cunoscut fermier vrâncean, din satul Ciolăneşti, comuna Fitioneşti. L-am găsit în plină activitate, între animalele dragi lui, în saivanul recent renovat. Un mare ajutor în fermă l-a primit din partea fiicei, licenţiată în medicina veterinară. „Abia am terminat cu vaccinările contra clostridiozelor (o imunizare pentru un complex de boli) care priveşte întregul efectiv de animale: 400 de oiţe din rasa Ţigaie – Cap Negru de Teleorman”, ne-a declarat fermierul.
Abatorul mobil – o şansă pentru crescători
Steluţu Crancu s-a declarat profund nemulţumit de rezultatele economico-financiare obţinute în cursul anului recent încheiat. Din cauza târgurilor închise nu a putut vinde mai nimic, mai ales carne de porc. Ca atare, nu a avut suficienţi bani să fie la zi cu lucrările agricole. „Noi, crescătorii din judeţul Vrancea, avem animale de sacrificat, dar cele mai apropiate abatoare sunt la Focşani şi la Odobeşti. {i acestea sunt suprasolicitate. Eu nu am prins niciodată rând la unităţile de sacrificare, programările se fac cu două-trei luni de zile înainte. Fermierii mi-au relatat că în momentul când au ajuns cu animalele pentru reformă în abator, mare parte din carne a… dispărut! Angajaţii au găsit fel de fel de pretexte şi motive să deprecize o bună parte din animale. Vor să le preia mai mult pe gratis!”, a susţinut crescătorul vrâncean.
Steluţu Crancu mai are o speranţă… A fost invitat la Direcţia Agricolă Focşani unde a optat pentru construirea unui abator mobil în fermă, finanţat prin Submăsura 4.2 „Sprijin pentru investiţii în procesarea/marketingul produselor agricole” din cadrul PNDR 2014-2020. Aproximativ jumătate din valoarea proiectului este nerambursabilă, ceea ce este un ajutor important. „Sunt bucuros că am văzut deschidere din partea Direcţiei Agricole. Sunt direct interesat să ridic un abator mobil pentru a sacrifica propriile animale, să prestez servicii la terţi, dar să şi fac achiziţii de animale. Deţin teren situat la 500 m de la ultima casă locuită, am reţea de alimentare cu apă curentă, instalaţie electrică de 380 v, în schimb nu dispun de reţea de canalizare. Dar se poate face o fosă septică! În plus, am şi fata care este medic veterinar, deci este în specialitate, şi în loc să plece în afara ţării, ar putea să lucreze aici, acasă, în familie!”, ne-a declarat încrezător Steluţu Crancu.
Crescătorul urma să mai aştepte depunerea dosarului până în ultima decadă a acestei luni, pentru că termenul limită de depunere a dosarelor fusese depăşit. Ulterior termenul a fost prelungit până la 31 ianuarie a.c.
Brânza a salvat afacerea
Fermierul vrâncean a precizat că anul trecut şi-a salvat afacerea prin preţul stabil la brânzei vândute. “Caşul m-a ţinut în viaţă. L-am vândut cu 18-20 lei kilogramul. De regulă, procesam cam 200 de litri de lapte zilnic. Destul de bine am dat şi mieii de Paşti! Noi provenim dintr-o familie renumită de crescători de animale. Produselor noastre li s-a dus veste în zona Panciu-Focşani. Ne-am format în timp o reţea statornică de clienţi care au căpătat suficientă încredere în noi. Nu ne batem joc de tradiţie, de frumoasa ocupaţie de crescători de ovine, dar nici de renumele familei Crancu!”
O performanţă ce se vrea a fi repetată
În rest, fermierul a pregătit destul de bine campania de fătări, aşa cum a făcut-o de fiecare dată. Animalele, hrănite echilibrat, sunt cazate în spaţii corespunzătoare speciei şi categoriei de vârstă, atent compartimentate în funcţie de starea fiziologică, fiind asigurate microclimatul, densitatea şi zooigiena la parametrii normali (aşternut curat, spaţii dezinfectate şi văruite).
Ca şi în campania precedentă, Steluţu Crancu se aşteaptă la obţinerea unui indice de natalitate ridicat. În primăvară avusese 400 de miei, din care a oprit doar exemplarele pentru reproducţie, circa o sută de mieluţe. Fermierul a vândut carnea cu 12 lei kilogamul, acoperindu-şi, astfel, costurile de producţie. De asemenea, sporul mediu zilnic înregistrat a fost de până la 400 g, iar la o mulsoare a obţinut peste 500 litri de lapte. „A fost cel mai bun an, când am vândut toţi mieii obţinuţi în fermă!”, ne declarase anul trecut crescătorul de animale vrâncean, care speră că va repeta performanţa şi în sezonul care se apropie.
Steluţu Crancu: „Abia am strâns un bănuţ pentru copiii care ne-au urat!”
„ABIA AM FĂCUT UN BĂNUŢ PENTRU COLINDĂTORI!”
Crescătorul de ovine din Ciolăneşti a avut probleme şi cu valorificarea pieilor şi a lânii, în ciuda faptului că Ministerul Agriculturii are în derulare programe speciale pe aceste produse. „Lâna am dus-o la un centru de colectare care mi-a luat doar o tonă, că nu toată lâna este de calitate. Rasa de ovine Cap Negru de Teleorman are firul pigmentat la bază, de aceea ni se refuză din start preluarea lânii. Nici pieile nu prea sunt căutate. Astfel, am fost nevoit ca jumătate din cantitatea de lână realizată şi sutele de piei să le abandonăm la platforma de gunoi!”, a susţinut, cu o uşoară amărăciune, agricultorul. Apoi a continuat în aceeaşi gravă tonalitate: „În vara trecută, am picat la control şi la animale, şi la suprafaţa de teren. Aşa că până acum (10 ianuarie 2019 n.n.) nu am primit un ban din subvenţii. Dacă nu mă mişcam cumva cu brânza, cu câţiva porci tăiaţi de sărbători, nu aveam de unde să dau un bănuţ copiilor care au venit la urat!!”
Un articol publicat în revista Ferma nr. 1/228 (ediţia 1-31 ianuarie 2019)
