Vasile Târziu are o teorie care spune că vremea din prezent nu este neapărat legată de influenţa omului, ci mai degrabă e vorba de o ciclicitate a naturii. Astfel se explică de ce avem astăzi mai puţine ploi şi temperaturi ridicate extreme.
AU CRESCUT COSTURILE / HECTAR
În opinia sa, fermierii nu au prea multe soluţii la îndemână când vine vorba de a-şi proteja eficient culturile, mai ales în contextul crizei provocate de invazia Rusiei în Ucraina.
„Costul îngrăşămintelor s-a dublat iar anumite reţete chiar s-au triplat. Au ajuns să fie undeva la jumătate din costul pe hectar. Şi vorbesc de costuri directe, fără a lua în calcul salariile angajaţilor. Orice calcul aş face şi oricât de analitic aş privi situaţia, la ora actuală încărcarea e undeva la o medie de 7.000-7.500 de lei pe hectar. În condiţiile de preţuri care tind să fie la nivelul anilor 2019-2000, nu o să putem să ne acoperim investiţiile. Este un calcul pur matematic. E un an de risc. Nu ne rămâne decât să apelăm la bănci, care să ne susţină în continuare activitatea pentru a depăşi acest an dificil”, consideră fermierul din Cenad, judeţul Timiş.
PRESIUNE MARE A BOLILOR ȘI A DĂUNĂTORILOR
Vasile Târziu a semănat în toamnă 1.100 de hectare cu grâu, 248 hectare cu orzoaică pentru bere şi 735 hectare cu rapiţă. Datorită condiţiilor favorabile, culturile s-au dezvoltat mult mai repede decât ar fi trebui în mod normal. De aceea au şi apărut presiuni de boli, în special rugini şi făinări.
„În toamnă am intervenit şi cu insecticid şi cu un fungicid mai ieftin pentru a nu încărca foarte mult costurile pe unitatea de suprafaţă. Până la sfârşitul lui martie, la rapiţă făcusem deja trei tratamente. În ianuarie ne-am trezit cu un atac de Ceutorhynchus. Am găsit la sfârşit de februarie la nivelul coletului larve, ceea ce rar s-a întâmplat până acum”, a observat bănăţeanul.
La sfârşit de martie am avut 25 de grade ziua şi 12 grade noaptea, după care s-au înregistrat temperaturi de minus 3 grade. Aceste variaţii o să ne diminueze producţiile. În special culturile aflate în plină dezvoltare sunt supuse unui stres teribil şi pot suferi daune.
VASILE TÂRZIU
Fermier din Cenad, jud. Timiș
PUȚINE SOLUȚII DE COMBATERE
Din cauza reglementărilor tot mai dure pe care Comisia Europeană le adoptă în sensul interzicerii sau scoaterii de pe piaţă a unor produse pentru protecţia plantelor, fermierii rămân complet descoperiţi şi fără soluţii de combatere.
„Încă avem arme cu care să luptăm în ceea ce priveşte agenţii patogeni, dar opţiunile sunt foarte restrânse. Mai avem patru tipuri de substanţe active pe bază de piretroizi, adică insecticide de contact, încă două insecticide sistemice. Dar aplicând în fiecare an aceleaşi tratamente apar rezistenţe. Eu fac variaţii chiar în timpul unui an agricol pentru a preîntâmpina pe cât posibil aceste situaţii. Aplic două tipuri de piretroizi de la un tratament la altul. La fungicide, încă avem triazolii, dar şi aici am înţeles că se pregăteşte scoaterea din uz a tebuconazolului, care are un spectru larg de combatere, ceea ce ne va pune serioase probleme în viitor. De asemenea, strobilurinele vor fi cu siguranţă eliminate şi ele de pe piaţă pentru că s-a demonstrat că, aplicate spre sfârşitul vegetaţiei, pot dăuna sănătăţii umane”, a constatat Vasile Târziu.
CULTURILE BIO NU ADUC PROFIT!
Din experienţa sa de până acum, agricultura ecologică nu este sustenabilă. Deşi lucrează 237 de hectare în sistem bio de zece ani, nu îşi doreşte să extindă această suprafață pentru că, spune Vasile Târziu, nu există o piaţă de desfacere.
„Nici măcar pentru cei 4-5%, cât reprezintă la ora actuală în ţara noastră agricultura ecologică, nu avem piaţă de desfacere. Ce să faci cu 25%, cât se preconizează că ar trebui să cultivăm până în 2030? Ca să ajungem acolo, preţul grâului ecologic ar trebui să fie de cel puţin 1,5 ori mai scump decât cel al grâului convenţional. Ca să poţi să fii sustenabil financiar”, exclamă acesta.
Anul trecut, preţurile au fost cât de cât mulţumitoare. Spre exemplu, floarea-soarelui a vândut-o cu 700 de euro tona, în condiţiile în care a recoltat în jur de 1,4 tone la hectar în medie, din cauza secetei. În condiţii normale obţine o medie şi de 2,5 tone la hectar. În schimb, soia a dat-o cu 628 de euro tona iar producţia medie a fost de 1.280 kg la hectar.
PERDEA DE PORUMB, UMBRĂ PENTRU CULTURA DE SOIA
Între rândurile de soia, Vasile Târziu a semănat porumb pentru umbrire. Porumbul a fost însămânţat după ce a răsărit cultura de soia, şi la o densitate mare pe rând ca să nu fructifice. În ultimii doi ani a procedat astfel iar rezultatele au fost foarte bune. Înainte folosea această tehnică la cultura usturoiului, unde obţinea sporuri de producţie extraordinare. Important este ca expunerea solară să fie cumva în diagonală, de la est spre vest, ne-a explicat administratorul societăţii Agrobilan SRL.
SUBVENȚII MULT PREA MICI!
Vasile Târziu este nemulţumit şi de cuantumul pe hectar de care beneficiază în prezent fermierii români, mult sub ceea ce primesc colegii lor, mai înstăriţi, din vest. „Continuăm să avem printre cele mai mici subvenţii din Europa. Până în 2027 sumele vor creşte foarte timid, cu câţiva euro pe an iar restul banilor care vin sunt condiţionaţi prin acele scheme cuprinse în aşa-numitul Green Deal. Nişte reguli impuse fără a avea un studiu de impact”, avertizează fermierul bănăţean.
Din punctul său de vedere, cei ce ne reprezintă în relaţia cu autorităţile de la Bruxelles au făcut tot ce s-a putut pentru a ne crea condiţii avantajoase în actuala Politică Agricolă Comună, însă presiunea pe care România o poate exercita la nivel de comisii este una destul de slabă.
Vasile Târziu practică agricultura din 1993 şi se mândreşte cu faptul că este a cincea generaţie de fermieri din familia sa.
Iată ce spune despre Green Deal!
un articol de
LIVIU GORDEA
