Sfecla de zahăr în Moldova a marcat un bilanț solid în anul 2025: o producție cu 20% mai mare și de o calitate mult mai bună de pe o suprafață mai mică cu 4.000 de hectare față de anul anterior.

Perioadele prelungite cu ploi de la finalul lui 2025 au făcut ca recoltarea sfeclei de zahăr, de pe cele circa 10.000 de hectare contractate de Agrana România, care deține fabrica de zahăr din Roman, jud. Neamț, să se încheie abia în cea de-a doua decadă a lunii ianuarie a.c., deși, în mod tradițional, data țintă de finalizare a recoltatului era 1 decembrie. Totuși, rezultatele în producție au fost peste așteptări.

”Acest final prelungit de campanie de recoltare a sfeclei de zahăr a venit, totuși, cu un bilanț solid: dacă în anul 2024 au existat 14.000 de hectare cu sfeclă de zahăr, în 2025 s-a ajuns la doar aproximativ 10.000 ha, de pe care am scos o producție cu 20% mai mare față de anul anterior”, arăta Paul-Radu Petre, director cu materia primă Agrana România.

Seceta a stimulat cultura

Anul de producție 2025 a început cu o perioadă cu un anumit deficit hidric, imediat după semănat. Însă, specialistul sublinia faptul că, în mod paradoxal, efectul a fost benefic pentru cultură: „Seceta a forțat sfecla să-și dezvolte rădăcina mai adânc, în căutarea apei, iar în iulie-august, atunci când am avut ceva ploi, planta era pregătită să valorifice fiecare litru de apă disponibilă”.

Apă și tehnologie la sfecla de zahăr

De asemenea, în anul 2025, factorii tehnologici au avut un impact semnificativ asupra performanței culturii. ”Tehnologia modernă înseamnă în primul rând grupa de semințe din sistemul Conviso® Smart, ce simplifică erbicidarea, care era întotdeauna problematică.

Din cauza stresului, după fiecare tratament, timp de 3-4 săptămâni pe perioada de vegetație, plantele nu mai acumulau nimic.

Prin simplificarea tehnologiei, adică prin reducerea frecvenței trecerilor și prin adaptarea noilor soiuri, care sunt tolerante la substanțele active din erbicid și la condițiile de mediu, plantele au parcurs mai ușor stadiile de dezvoltare”, explica Paul-Radu Petre.

Cele mai bune producții din ultimii 10 ani

După un început dificil, cultura a avut o evoluție foarte bună, beneficiind de un regim pluviometric superior mediei multianuale din zona de nord-est a Moldovei: aproximativ 650 l/mp, depășind semnificativ valorile din ultimii ani, situate frecvent sub 500 l/mp/an.

Combinația dintre evoluția favorabilă a vremii și aplicarea tehnologiilor potrivite a transformat anul 2025 într-unul de referință pentru sfecla de zahăr obținută în zona Moldovei, unde producția medie a depășit 60 t/ha, un prag care nu a mai fost atins de cel puțin zece ani. „

În cele trei județe din zona de nord-est a Moldovei, respectiv Iași, Botoșani și Suceava, există ferme în care producția de sfeclă de zahăr a depășit chiar 100 de t/ha, dar acelea sunt cazuri punctuale. În opinia mea, performanța adevărată este reflectată prin media recoltei.

La nivelul întregii arii de influență a Agrana România, media generală a fost de 57,5 t/ha, rezultate mai slabe înregistrându-se în zona Ardealului”, puncta specialistul.

Neajunsurile recoltării tardive

Totuși, probabil cea mai importantă lecție a anului 2025 se desprinde din modul în care s-a încheiat campania de recoltare. Până la 1 decembrie 2025, mai rămăsese de strâns producția de pe aproximativ 2000 de hectare.

Ulterior, recoltarea s-a făcut în condiții de umiditate foarte ridicată, ceea ce a îngreunat atât munca fermierilor, la încărcare și livrare, cât și activitatea din fabrică. ”Dacă ultimele suprafețe sunt recoltate până la sfârșitul lunii noiembrie, sfecla este mai curată, fără surplus de pământ și se prelucrează normal.

În 2025, sfecla recoltată mai târziu a conținut între 15 și 20% pământ. A fost nevoie să transportăm și să curățăm cantități mari de pământ. De aceea, pe viitor, trebuie să facem orice e posibil ca la 1 decembrie să nu mai avem sfeclă în pământ”, explica Radu Petre.

Tratamentele au făcut diferența la calitate

Ca urmare a faptului că și-au însușit învățămintele dure desprinse după anul 2024, atunci când bolile transmise de cicade au provocat pierderi majore, în 2025, fermierii au făcut mai des tratamentele cu insecticide. ”Iar diferența a fost uriașă. Am avut o sfeclă foarte sănătoasă, incomparabil mai bună decât cea din anul 2024”, arăta directorul cu materia primă Agrana România.

VEȘTI BUNE PENTRU FERMIERI

În acest an, plata pentru producția din 2025 este efectuată diferit: dacă până acum erau trei plăți – una imediat după livrare, a doua tranșă în martie și a treia în iunie -, în 2026 ultima plată se face mai devreme cu două luni și jumătate față de anii anteriori, adică pe 15 aprilie.

În noul an de producție, suprafețele vor fi poziționate mai atent, în funcție de microzone și de microclimate, pentru a evita arealele cu presiune mare de cicade sau boli de rădăcină. Suprafața estimată pentru contractare se situează între 9.000 și 11.000 de hectare.

Este esențial să ne concentrăm pe reducerea tuturor costurilor de producție, pentru a rămâne competitivi față de zahărul care, în câțiva ani, va intra pe piața europeană la prețuri fără taxe. Oricum, mesajul nostru rămâne unul de continuitate și dezvoltare – PAUL-RADU PETRE, Director cu materia primă – Agrana România

PIAȚA ZAHĂRULUI

Paul-Radu Petre a subliniat că, deși în ianuarie 2026 s-au remarcat unele semne de creștere a prețurilor de vânzare a zahărului, pe termen mediu presiunea asupra pieței se va intensifica, mai ales din cauza importurilor de zahăr din trestie provenit din statele membre ale blocului comercial sud-american Mercosur.

„Problema este că în România se cultivă prea puțină sfeclă de zahăr, ceea ce nu permite asigurarea consumului intern și obligă la importuri. Se aduce zahăr și din Ucraina, produs tot din sfeclă, iar din Mercosur va ajunge în Europa doar zahăr din trestie, care cu siguranță va exercita o presiune asupra prețurilor.

Aceasta va crea concurență și va obliga producătorii europeni să obțină zahărul la costuri sustenabile”, concluziona Paul-Radu Petre.

În România, consumul anual de zahăr este de aproximativ 400.000 de tone. În 2025, cele două fabrici din țară rămase funcționale – la Roman – Neamț și la Luduș, jud. Mureș – au produs în total circa 100.000 de tone. În același an, Agrana România a produs aproximativ 80 de mii de tone de zahăr.