Chinuită şi decimată de seceta pedologică extremă şi de arşiţa instalate confortabil în aproape toată România, vara agricolă se încheie cu multe şi mari minusuri la hectar. „Nu-i peste tot la fel”, spun oficialii de la agricultură, aflaţi prin ţară la numărătoare de ştiuleţi şi boabe în spic. Între noi fie vorba, ar cam fi cazul să-şi vadă de treabă prin minister şi să ia nişte decizii cu scaun la cap, chiar şi pe ultima sută de metri! De constatat pagubele şi producţia vă ocupaţi voi, cei mai în măsură să vă daţi cu presupusul asupra propriului buzunar!
2022. Încă un an secetos, încă un an în care s-au prăjit la propriu toate estimările agrometeo. Ştim, se schimbă clima, se topesc gheţarii şi se deşertifică terenurile agricole. Fără doar şi poate, suntem cu toţii mari contributori la asta, să recunoaştem… Însă important este CE FACEM? Că nu mai merge la deal cu boii mici, asta-i clar! Şi mai evident este că mai bine nu va veni!
Avem toate ingredientele unui sezon agricol greu, foarte greu: război, impact economic devastator, secetă, inputuri la preţuri de lux, burse extrem de volatile. Mai avem şi un „Pact Verde” european cu impact direct (şi nu în bine!) asupra fermierilor, dacă nu se vor schimba lucrurile în foarte scurt timp. Mai adăugăm câteva mioritice, de-ale noastre: prea puţine depozite, prea multă birocraţie, prea mulţi băgători de seamă, prea puţine decizii pentru agricultură, prea multe importuri, prea puţine irigaţii. Să mai adăugăm şi că zootehnia e pe avarie, cu preţuri mici la vânzare şi furaje la costuri de mâncare pentru populaţia umană de fiţe…
Ne mai mănâncă şi lăcustele culturile, cum n-au făcut-o de vreo 75 de ani încoace. Dar rezolvăm problema asta, se pare. Le vom mânca noi pe ele, în curând! Şi nu, nu-i loc de glumă cu foametea. Dacă Pământul nu-şi revine rapid, şi singur n-are cum s-o facă, Europa se va trezi în curând la poartă cu zeci de milioane de oameni care vor începe migrarea în căutare de hrană. Poate că unii abia atunci vor realiza că vremurile disperate cer măsuri urgente!
Între timp aşteptăm mediile naţionale la hectar pentru păioase şi rapiţă şi ne uităm a pagubă spre câmpurile cu porumb şi floare, care se usucă în prea multe zone ale ţării. Pentru pregătirea viitoarelor recolte, pământul uscat cere tehnologii pe care mulţi nu şi le mai permit. La fel de chinuit ca şi sezonul precedent, următorul se pregăteşte de mari provocări şi multe neajunsuri. Iar incertitudinile zilei de mâine îl fac şi mai vulnerabil. Şi anul agricol, şi pe noi toţi!
NICOLETA DRAGOMIR
Redactor-şef Ferma Clasic
Ferma Media Grup
nicoleta@revista-ferma.ro
