Suceveanul creşte 78 de bovine, efectiv total, din care 30 în lactaţie. Rasa este Bălţată românească. Strânge zilnic până la trei sute de litri de lapte la două mulsori. Producţia o vinde unui procesator la preţul de un leu litrul. O sumă bună, spune crescătorul, pentru care merită să facă două drumuri pe zi, dimineaţa şi seara, cu laptele spre tancul de răcire al unităţii de procesare.
Ferma ridicată pe teren mlăştinos
De copil, Marius Mătrăşoaie s-a învăţat cu animalele. Părinţii şi bunicii lui aveau acasă câteva exemplare de bovine spre îngrijire. Ocupaţie din neam în neam. În 2008, când împlinise 18 ani, a hotărât să-şi facă ferma lui. A început cu ce au avut părinţii şi cu animalele de la o mătuşă. Câteva văcuţe. Acum a ajuns la aproape 80 de capete. 40 de animale sunt înscrise în COP. Trebuia să fi fost mai multe, dar a avut probleme cu adeverinţa de la asociaţia din Suceava, la care este înscris; nu i-au trimis documentele la timp!
Aici, în câmp, departe de sat, unde are amplasată ferma, terenul a fost mlăştinos. Marius Mătrăşoaie a trebuit să facă desecare pentru a putea ridica grajdul. “Doi ani m-am chinuit, până în 2010. Profesiunea mea este aceea de instalator de apă canal. Aşa că am reuşit să drenez şi să canalizez terenul; eu am făcut schiţa şi am pus cumpăna de nivel. Doi băieţi plătiţi m-au ajutat în fiecare zi”, şi-a amintit fermierul.
Omul orchestră: “Eu comand, eu execut, eu controlez!”
Marius Mătrăşoaie lucrează 67 hectare de teren. Altă suprafaţa nu mai poate fi cumpărată sau arendată, nu mai este nici un petec de teren liber la Dumbrăveni. În mica lui fermă vegetală, an de an cultivă triticale, floarea-soarelui, grâu, secară şi porumb pentru însilozare. În câmp, el singur face toate lucrările agricole. Se pricepe. Adică e omul orchestră: “Eu comand, eu execut, eu controlez!”, ne precizează.
Cu o săptămână înainte de a-l vizita (în ultima decadă a lunii septembrie), fermierul a tocat porumbul pentru siloz de pe suprafaţa de 14 hectare. A mai adunat semifân de lucernă, orz, secară, mai are la adăpost lucernă uscată. Nutreţul adunat îi ajunge peste iarnă. Pentru vară, nu are suficientă suprafaţă de păşunat, doar cât să iasă cu animalele la… promenadă. Înăuntru, la grajd, e păpica! Cei doi îngrijitori, Cătălin şi Laura, le dau furaj la discreţie văcuţelor: lucernă balotată. Apoi siloz verde de porumb şi uruială din floare, mazăre, triticale şi grâu. “Exclus premixuri, pentru că am vaci bine adaptate şi nu vreau să le forţez; eu nu urmăresc producţia mare de lapte. Merg mai mult spre ecologic! Vin cu maşina şi împrăştii gunoiul de grajd pe teren”, susţine crescătorul de animale din Dumbrăveni.
Ferma care urcă dealul!
Marius Mătrăşoaie a ridicat un singur adăpost pentru animalele sale. Unul supraaglomarat! Trebuie să mute ferma mai spre deal. Aici unde este, terenul e mai jos şi sunt în continuare probleme cu apa. După aceea, aici va rămâne o tabără de vară. Dar cu mutatul e greu, costă şi bănuţul nu se strânge uşor! Anul trecut a căzut la teledetecţie, s-au făcut măsurătorile în câmp, a ieşit bine. Dar APIA a întârziat cu subvenţiile. Şi e greu fără banii niciodată suficienţi şi care în plus nici nu vin la timp!
Marius Mătrăşoaie susţine că are ceva utilaje pentru ferma sa. Second-hand, aduse din Danemarca. În parc ţine şi un tractor… multinaţional! Diferenţialul e de Fiat, motorul e românesc de la DT 1010, pistoane de ARO, bloc motor ITB. Ulterior utilajul a devenit UTB (Uzina de Tractoare Braşov). Lângă el, tronează două tractoare Internaţional (străbunicul lui Case), construite şi asamblate prin Germania. Face treabă bună cu ele. În plus, mai are semănători, balotiere, cositoare. Ar mai trebui să modernizeze baza mecanică, dar nu dispune de resurse financiare.
Când seceta ”zgâlţâie”, stinge lumina în fermă
”Efectivele am să le mai micşorez; le dau la abator. Intenţionez să rămân cu cel mult 20 de capete matcă şi un total de 30 de animale. La jumătate din cât am acum! Nu mai am cum să le ţin. Sunt vremuri grele! Mă confrunt cu lipsa oamenilor, a îngrijitorilor. Cei pe care-i am vor să plece de la întâi (1 octombrie – n.r.). Voi rămâne singur în fermă!”, a anticipat amar suceveanul.
Marius Mătrăşoaie este convins că în Moldova se duce la vale mica zootehnie. Seceta a „zgâlţâit” regiunea câţiva ani la rând şi a stins lumina în multe ferme. Pe lângă Dumbrăveni, vreo cinci exploataţii şi-au închis porţile; împreună, depăşeau 200 de animale mari. Vaci cu lapte care altădată scoteau oamenii din sărăcie. Apoi, aceleaşi cauze: lipsa îngrijitorilor şi preţurile în batjocură la lapte şi la carne. La abator îţi dă un preţ anapoda, aproape 9 lei/kg pentru o carcasă bună, iar vacile de lapte au fost întotdeauna slabe.
Fermierul concluzionează că în regiunea lui zootehnia nu are orizont! Nu se mai apucă nimeni să crească animale. Toţi tinerii pleacă afară pe bani puţini; cu câteva sute de euro pe lună. Aşa a plecat şi sora lui Marius, în Grecia, spre amărăciunea părinţilor care ar fi vrut-o acasă. Dar poate că e mai bine decât în ţară, unde munca nu-i deloc plătită, iar litrul de apă costă mai mult decât cel de lapte!
MARIUS MĂTRĂŞOAIE AR VREA SĂ SE … CLONEZE!
Marius Mătrăşoaie are vârsta de 37 de ani. E necăsătorit! Se plânge că „nu-i vreme, nu-mi ajunge timpul! Nu mă pot împărţi în toate. Doar dacă m-aş… clona! Şi apoi toate femeile se feresc când aud că lucrez în agricultură. Fug! Dacă aş fi fost un pui de fotbalist, un manelist, aş fi avut mai mult noroc! Mai stau câtva timp şi dacă văd că nu se schimbă ceva, am de gând să emigrez. În Canada, spre exemplu, că este o ţară agrară; şi la cum muncesc eu, la cum vreau să fac performanţă, nu cred că nu voi reuşi acolo!”
Un articol publicat în revista Ferma nr. 18/201 (editia 15-31 octombrie)