Îmbunătăţirea confortului vacilor ajută, de asemenea, la reducerea afecţiunilor ongloanelor, respectiv la creşterea ingestei de apă şi de furaje, precum şi a eficienţei utilizării hranei.

Chiar şi eliminarea unor probleme minore, cum ar fi „muştele şi alţi dăunători”, pot avea efecte surprinzătoare. 

5 elemente de bază ale confortului şi bunăstării

1. Timpul de odihnă. Dacă vacile sunt „relaxate”, adică într-o condiţie de bunăstare, atunci îşi pot arăta şi manifesta comportamentul normal şi, prin urmare, dau o producţie bună de lapte. Timpul de odihnă al vacilor (atunci când stau culcate şi rumegă) este crucial pentru maximizarea producţiei de lapte şi bunăstarea lor. Studiile au arătat că la fiecare oră suplimentară de timp de odihnă, producţia de lapte creşte cu aproximativ 1 litru de lapte.

Monitorizarea timpului de odihnă, de hrănire, de adăpare, cât stau în picioare şi cât se mişcă vacile în 24 de ore ne oferă un ”indice de confort” al vacii, care poate fi utilizat ca indicator al bunăstării generale a efectivului.

Specialiştii recomandă ca vacile să se odihnească minim 12 ore pe zi, iar 13 sau 14 ore/zi ar fi ideal pentru vacile în lactaţie. De asemenea, el a recomandat odihna viţeilor timp de 18 ore zilnic şi a vacilor înţărcate timp de 15 ore.

2. Rutina de muls trebuie simplificată. Măsurarea timpului petrecut de către vaci în faza de pregătire pentru muls, la muls şi înapoi în grajd permite fermierilor să gestioneze mai bine timpul de odihnă. Dacă se observă variaţii mari ale timpului de odihnă, fermierii trebuie să remedieze cauza.

Un studiu recent arată că în fermele de vaci de lapte din America de Nord, durata medie a mulsului (inclusiv pregătirea pentru muls) este de 4,8 ore pe zi, mult prea lung şi conduce la creşterea incidenţei afecţiunilor ongloanelor.

3. Densitatea animalelor. Supraaglomerarea limitează satisfacerea nevoilor individuale ale vacilor, iar reducerea densităţii grupelor de animale conduce la scăderea stresului vacilor.

Scăderea densităţii animalelor conduce la reducerea timpului necesar pentru evitarea obstacolelor, a blocajelor pe care vacile le întâmpină zilnic pentru accesul la apă, la furaje şi la locurile de odihină.

Vacilor trebuie să li se ofere suficient spaţiu pentru mişcare, respectiv accesul liber la apă, la furaje şi loc de odihnă (cuşetă sau aşternut curat).

4. Accesul la apă. Apa este cel mai important „nutrient” pentru vacile de lapte. Datorită rolului vital al apei în producţia de lapte, asigurarea accesului liber la apă este crucială. Într-o fermă, mai ales în cazul efectivelor mari, este dificilă evaluarea în ceea ce priveşte accesul la apă, cât şi măsurarea ingestei de apă. Acum sunt disponibile o serie de tehnologii, cum ar fi cele cu camere video, pentru a măsura timpul petrecut la jgheab.

În plus, apa poate contribui la reducerea stresului termic, respectiv la satisfacerea nevoilor de răcire ale vacilor în perioada de vară. Multe ferme de vaci de lapte din Orientul Mijlociu folosesc cu succes sisteme de răcire a apei potabile pentru a contribui la reglarea termică – „răcirea” vacilor. Spre exemplu, dacă apa este răcită de la 45 grade C până la 17 grade C, creşte ingesta de furaje şi totodată şi producţia de lapte cu câţiva litri/vacă.

5. Perioada de lumină. Iluminarea adecvată a adăpostului este o componentă cheie pentru confortul vacilor. Deoarece iluminatul natural este limitat, sistemele de iluminat trebuie proiectate încă din faza construcţie a grajdurilor, atunci când sunt gândite şi sistemele de ventilaţie.

Sunt studii care arată că o perioadă de lumină de 18 ore îmbunătăţesc confortul vacilor de lapte. Desigur, este necesară şi o perioadă de întuneric pentru a permite vacilor să-şi reia ritmul circadian.

Click AICI şi urmăreşte înregistrarea video a webinarului Cainthus!