Visul său dintotdeauna a fost să aibă o mândreţe de gospodărie şi o bucată de teren în care să cultive de toate. A cumpărat două hectare şi le-a cultivat cu grâu pentru orătănii.
Jenică s-a apucat serios de agricultură: grădinăreşte, face conserve pentru iarnă, creşte animale; are livadă, vie, heleşteu cu peşte, trudeşte de unul singur, dis-de-dimineaţă şi până seara târziu, munca îi ocupă tot timpul. Poate şi din această cauză Jenică nu a avut timp să-şi întemeieze o familie!
Cultură de usturoi cultivată în sistem bio
La sfârşitul lui noiembrie, a plantat usturoiul în cele două solarii, în suprafaţă de 10 ari, ridicate cu mâinile lui. Nu a mai cultivat; spune că e la prima experienţă şi nu are habar de tehnologie, dar s-a documentat…
„M-au ajutat şase oameni la lucru, într-o jumătate de zi am dat gata un solar de 6 ari. Am mai pus şi în cel de-al doilea. Materialul de plantat e românesc, l-am comandat de la un cultivator din Miercurea Ciuc”, ne-a declarat producătorul din judeţul Galaţi.
Jenică Poştaru a lucrat cu multă atenţie, aşa cum a fost obişnuit de mic copil să o facă. Părinţii lui cu asta s-au ocupat, cu grădinăritul.
După ce a eliberat solariile de resturile vegetale a dezinfectat terenul cu praf de var peste care a trecut cu motosapa.
Lucru cu utilaje adapate
„Şanţurile pentru plantare le-am făcut cu un utilaj improvizat de mine; am adaptat o motosapă pentru a realiza patru şanţuri la o singură trecere. Pentru că nu am putut lucra cu semănătoarea, deoarece materialul de plantat era de calibru mai mare şi bloca maşina, a trebuit să înfiinţez cultura manual. Am pus bulbii în pământ la la 6 cm adâncime şi răriţi la 7 centimetri unul faţă de altul. Mi-am luat circa 100 de kilograme de căţei de usturoi pentru cele două solarii. După plantare am udat pentru a grăbi înrădăcinarea plantelor”, a explicat jorăşteanul.
Acesta susţine că nu va mai fi nevoie să fertilizeze cultura fazial pentru că înainte de arat se îngrijise să împrăştie 1.000 de roabe de gunoi de grajd bine descompus (mraniţă) pe întreaga suprafaţă, adică o roabă la metrul pătrat.
„După ce văd recolta făcută am să ştiu cum o s-o vând!”
„Voi recolta la primăvară, undeva la sfârşitul lunii mai şi începutul lui iunie, depinde de evoluţia vremii, iar dacă îmi ajută Dumnezeu, mă pricopsesc cu câteva sute de kilograme de usturoi! Nu m-am gândit de pe acum ce o să fac cu el, să văd mai întâi recolta de usturoi făcută şi apoi mă îngrijesc să o vând cumva!”, a susţinut Jenică Poştaru.
„Anul viitor voi cultiva din nou legume: roşii, ardei, vinete… Am beciul plin de conserve pentru iarnă, sunt aşezate în rafturi, bine rânduite, zeci de sticle şi borcane cu: suc de roşii, bulion, zacuscă, dulceaţă de ardei iuţi, dulceaţă de murături ce aşteaptă să ajungă la românii stabiliţi în Franţa”, ne-a declarat Jenică Poştaru.
Marian MUŞAT