Anul trecut, Grupul de Producători Muncostmar, din comuna gălățeană Tudor Vladimirescu, a finalizat un proiect finanțat din fonduri europene: un depozit de legume-fructe ultramodern, cu o capacitate de aproape două mii de tone, a cărui valoare a depășit 2,5 milioane de euro. “Am depus cerere de recunoaștere la MADR pentru a ne transforma în organizație de producători. Ne pregătim să producem cantități însemnate de legume și fructe, dar și să achiziționăm recoltele horticultorilor din bazinele Barcea, Umbrărești, Drăgănești sau Tecuci”, ne-a relatat Costică Hâncu, admistratorul grupului. 

Depozitul gol, livada calamitată 

În ciuda unor serioase dificultăți financiare, grupul se va închide cu un minim de profit. Livada a fost o adevărată „gaură neagră”. „Din cauza înghețurilor repetate din ultimii ani, recolta celor 36 hectare de livadă – măr, cais, prun, vișin, cireș – a fost compromisă în totalitate. În 2015, numai tratamentele ne-au costat vreo 200 mii de lei. Dacă la culturile de primăvară (porumb, floare, pepeni) ni s-au acordat despăgubiri pentru calamități în valoare de 120.000 de lei, pentru livadă nu; nu a fost prinsă în schema de ajutor de stat pentru compensarea pagubelor cauzate de secetă”, a precizat Hâncu. 

În aceste condiții, conducerea grupului a închis aproape la maxim “robinetul” cheltuielilor, reducând recoltatul și transportul producției, pentru că practic nu a mai fost nimic de adunat de pe câmp.

„În aceste zile suntem în tratative cu banca pentru un credit; nemaiavând ce valorifica, nu avem cu ce porni noul ciclu productiv. Vom solicita 200 mii lei pentru a cumpăra sămânță, motorină și ce mai e nevoie în viitoarea campanie agricolă”, a continuat Hâncu. 

Fermierul, ca și membrii grupului, speră să iasă în luna iunie printre primii pe piață cu varză albă și roșie, pentru a prinde un preț bun de valorificare. Anul trecut, ca și în 2014, prețurile au rămas la același nivel, adică mici, în timp ce inputurile s-au scumpit de la an la an. Grupul are semnate contracte cu marii retaileri, între care Kaufland, Carrefour sau Billa. 

„Reinvestim în irigații și în fondul funciar!”

Societatea pe acțiuni Agroleg din Silistraru (jud. Brăila) va închide anul financiar destul de bine. Profitul va fi apropiat celui realizat în 2014 (1.521.556 lei), când cifra de afaceri a fost de 9.557.662 lei, conform Ministerului de Finanțe. „Am hotărât ca o bună parte din câștig să o reinvestim; avem nevoie de instalații de udare. Întreaga suprafață de 1300 hectare este amenajată la irigat, însă vrem să înlocuim conductele de aluminiu cu tunuri de irigat. Avem două instalații cu rampă, șase tunuri de apă, dar vrem să mai achiziționăm încă două până în primăvară”, ne-a declarat Iosif Țicra, președintele Consiliului Administrativ și directorul tehnic al Agroleg Silistraru SA. 

Potrivit oficialului societății, din profit vor fi acordate dividendele acționarilor, vor fi premiați cei mai destoinici lucrători și vor fi mărite salariile celor aproape 80 de angajați. 

Reducerea cheltuielilor cu munca manuală

„Intenționăm să maximizăm profitul prin reducerea cheltuielilor cu munca manuală, scop în care vom mecaniza pe cât posibil operațiunile de încărcare/descărcare. De asemenea, ne preocupăm pentru optimizarea transportului tehnologic; dispunem de mijloace proprii, dar nu întotdeauna sunt rentabile; sunt de capacitate mică și au un consum ridicat de carburant. Am hotărât ca la livrarea produselor agricole, cumpărătorii să vină cu mijloacele lor de transport”, a susținut Țicra. 

Pentru valorificarea recoltei, Agroleg nu riscă să încheie contracte futures cu achizitorii, pentru că „este riscant și am luat plasă de câteva ori!”, ne spune Țicra. 

„Nu depozităm producția, pentru că nu avem condiții și uneori nu se merită. Lucrăm cu credite bancare pentru reluarea ciclului productiv, pe care trebuie să le onorăm la termenele stabilite. Anul trecut am vândut recolta pe ultima sută de metri și am prins prețuri bune”, a adăugat fermierul. 

Președintele CA Agroleg a precizat că societatea va lua credite în valoare de 500 mii de lei pentru reluarea procesului tehnologic și încă 500.000 lei pentru cumpărarea de teren arabil. Un hectar a ajuns să coste și 5.000 euro, în zonă concurența fiind acerbă. Din 1300 hectare, cât lucrează societatea, 400 sunt cumpărate, diferența este arendată. 

Articol publicat in revista Ferma nr.1(162) 1-31 ianuarie 2016