Adrian Romgetdacus Bârdiganu cultivă aproape trei sute de hectare de teren în județul Brăila. Circa 200 ha sunt amplasate în Lunca Călmățuiului, o zonă așezată geografic în inima județului, între orașul Însurăței și comuna Zăvoaia, în Câmpia Bărăganului.
De vreo trei ani, fermierul se confruntă cu o năpastă – gâștele sălbatice. Păsările s-au aciuat în luncă și pun în pericol culturile de toamnă.
Fermierul brăilean ne spune că terenul din Lunca Călmățuiului este slab productiv, de categorie inferioară, având un pH cu valori destul de ridicate. În urma numeroaselor teste făcute a ajuns la concluzia că acolo se pot cultiva doar cereale păioase și floarea-soarelui; dar cu costuri ridicate și nu întotdeauna cu producții suficient de bune. Despre porumb nici nu poate fi vorba! „Cu maximum de tehnologie, rareori ating 5.000 kg/ha la păioase, doar în anii agricoli extraordinar de buni. În 2015, abia am reușit să mă ridic la o medie de trei tone/ha la grâu, cu supradoze de îngrășăminte administrate și cu tratamentele făcute la timp. Ghinionul a fost că în fenofaza de formare a spicului a fost secetă. În zona Călmățuiului vântul bate continuu a sărăcie”, ne-a declarat cu voce stinsă cultivatorul.
Gâștele sălbatice pun în pericol semănăturile
De vreo trei ani, Adrian Romgetdacus Bârdiganu se confruntă cu… gâștele sălbatice. Păsările s-au aciuat în luncă, în zona lacului Tătaru, ce se întinde pe o suprafață de aproape 140 ha. „Am semănat cu grâu o sută de hectare. Toamna a fost deosebit de lungă, cu temperaturi pozitive. La sfârșitul lunii octombrie, mii de păsări migratoare au venit și au ciugulit când plantele erau abia răsărite și foarte fragede. Practic, gâștele sălbatice, ocrotite de lege, mi-au ras grâul de la suprafața pământului! Și asta se întâmplă de trei-patru ani la rând. La această dată, nu știu care este starea culturii, dacă este o problemă în câmp”, a susținut fermierul.
Tot mai mulți fermieri din județul Brăila se plâng de păsările care pun în pericol culturile de toamnă. Ei susțin că mari stoluri de gâște sălbatice se hrănesc pe solele cultivate, consumând atât boabe de porumb rămase după recoltare, cât și grâu, orz, rapiță sau triticale de-abia încolțite.
Și directorul executiv al Direcției pentru Agricultură Brăila, Traian Cișmaș, a recunoscut că, în ultimii ani, gâștele sălbatice au întârziat în migrația lor spre zonele calde și au găsit în județul Brăila, îndeosebi în zona lacului Tătaru, condiții prielnice de popas. Stolurile de păsări migratoare fac raiduri în miriștile de la marginea câmpurilor cu semănături de toamnă, unde pe terenurile cultivate cu grâu mai rămân semințe în urma recoltărilor. Când adună aceste semințe, păsările smulg din rădăcină tinerele plante abia răsărite. Pentru alungarea păsărilor, fermierii folosesc sperietorile, dar nu sunt întotdeauna eficiente. La nivelul județului Brăila, anual câteva sute de hectare sunt devastate de gâștele sălbatice.
Adrian Romgetdacus Bârdiganu a susținut că nu are culturile asigurate. Așteaptă nerăbdător să se instaleze primăvara și să ia din câmp probe de monoliți să vadă exact ce s-a întâmplat cu plantele de cultură în urma invaziei de gâște sălbatice. Dacă vor pleca bine în vegetație, va lăsa cultura să se dezvolte, dacă nu, va întoarce grâul și va pune în loc floarea-soarelui. „Aici, între Însurăței și Zăvoaia, în toamna lui 2014, am avut cultivat orz pe 65 ha. L-am semănat între 15 și 20 septembrie, după ce am aplicat un erbicid, am făcut tratamentul cu fungicid, i-am administrat și un foliar. Dar, la nici două săptămâni după ce am făcut protecția și fertilizarea culturii, a venit o brumă târzie în luna aprilie. Nu am mai întors orzul, pierdeam mai mult după calculul făcut de mine. Abia am reușit să strâng mai puțin de două tone la hectar. Aici, când nu plouă primăvara, nu se face nimic. Cel puțin pentru mine, lunca Călmățuiului e o zonă cu probleme”, a conchis fermierul.
Sub incidență de plată! Subvenția e așteptată ca o pâine caldă
Acesta a continuat susținând că la unul din furnizori mai avea de plătit aproape 20.000 lei. „Eu mi-am făcut calculul, aveam de încasat de la TVA și subvenții circa 2,5 miliarde lei vechi, în vreme ce datoriile mele se cifrau la un miliard. Luasem inputuri în valoare de 700 milioane lei vechi. Unele produse erau pentru testare, pe care nici nu le-aș fi cumpărat. În plină toamnă au venit reprezentanții firmei, am plătit cam 70% din datorie. Am convenit să facem un act adițional ca restul de plată să fie achitat atunci când vor intra subvențiile. Ei, bine, conducerea firmei furnizoare s-a răzgândit! Mi-a introdus în bancă biletul la ordin și acum sunt în incidență de plată. Am executare silită, poprire, încep să achit cum pot. Până acum nu am avut nici un fel de problemă cu acest furnizor de inputuri”, a susținut fermierul.
Pentru Adrian Romgetdacus Bârdiganu, ca și pentru mulți alți fermieri, întârzierea plății subvențiilor i-a dat peste cap întreaga activitate. După ce că sunt mici, aceste ajutoare financiare nici nu sunt date la timp. „Anul a fost deosebit de prost pentru mine, din punct de vedere al producției; nu am mai putut acoperi din recoltă cheltuielile și să-mi achit la timp datoriile. Am așteptat subvenția ca pe-o pâine caldă, ca să pot încheia socotelile cu furnizorii de inputuri. Am rămas dator cu unele sume de bani, dar sumele de bază le-am cam plătit”, ne-a declarat fermierul.
AFIR-ul despică firul!
Problemele fermierului brăilean nu se sfârșesc aici; parcă e urmărit de ghinion. Să se fi născut Adrian Romgetdacus Bârdiganu într-o zodie nenorocoasă și nefericită?!
Din anul 2014 se judecă într-un proces cu Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), pentru un proiect cu fonduri europene (achiziție de utilaje), în sumă de 190 mii de euro, din care 80 mii cofinanțare. Ne spune că a avut parte de cinci controale și verificări, începând cu cei de la Antifraudă și terminând cu un Auditul. „La patru dintre ele am ieșit bine, numai că ultimul control a constatat că nu am fost în regulă când s-a depus dosarul. Dar nu este vina mea! De ce nu au constatat la vremea respectivă funcționarii AFIR acest lucru?”, se întreabă fermierul care susține că a câștigat litigiul în Justiție.
„Inițial mi s-au imputat două spețe, am depus contestație la centru, iar AFIR a retras una. În instanță, însă, a venit cu ambele spețe. După un an de zile am câștigat la Curtea de Apel Galați. Acum, AFIR a făcut recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție. Aici sunt termene și de peste un an de zile”, a precizat cultivatorul brăilean.
“CUM SĂ LUCREZ CU CONTURILE BLOCATE?!”
Problema este că acum are conturile blocate. „Cum poți lucra în asemenea condiții? Ca să le deblochez trebuie să depun cam un miliard de lei vechi! Nu dispun de acești bani și nici să-i depun într-un cont și să nu mă ating de ei timp de un an de zile! Cifra de afaceri a firmei era undeva la până în două miliarde de lei vechi!”, a explicat Bârdiganu.
Fermierul cere să-i explice cineva cum poate lucra doi ani de zile cu contul blocat? S-a chinuit mai bine de un an și cu mari sacrificii a reușit să pună firma pe linia de plutire. A întâmpinat destule probleme cu cei cărora le presta servicii. Firesc, beneficiarii lui doreau să lucreze prin bancă, or, el voia să achite cu bani cash. Așa a pierdut și bruma de clienți pe care-i mai avea.
Când nu a mai putut rezista, fermierul a cerut reorganizarea societății sale. Acum AFIR îl acuză că nu ar fi procedat legal!
„POȚI MURI CU DREPTATEA-N MÂNĂ!”
„Pe mine mă intrigă faptul că funcționarii AFIR fac recurs în instanță, nu depun nimic la dosar, nu au nici un fel de răspundere și nu pățesc nimic, chiar dacă demonstrez ulterior că am dreptate! Trebuie să dau instituția în judecată pentru prejudiciu! Iar dacă voi câștiga, va trebui ca AFIR (adică statul) să plătească cu bani de la buget! Adică să achite din buzunarul nostru plata pentru abuzul, incompetența sau excesul de zel al funcționarilor! E corect, așa?”, se întreabă fermierul. Și continuă: „O chestie de genul acesta pe mine mă poate băga în faliment, pot să mor cu dreptatea în mână, în timp ce funcționarii vinovați nu pățesc nimic!”, ne-a declarat disperat agricultorul.
Articol publicat in revista Ferma nr.4(165) 1 – 14 martie 2016
