Conform prognozelor Administraţiei Naţionale de Meteorologie, în luna februarie regimul termic se situează peste valorile normale în regiunile din est, urmând ca în martie să fie mai frig în nord-vestul ţării, iar temperaturile minime să atingă valori îngrijorătoare, de până la -20oC în zonele depresionare din centrul şi nordul ţării. Cantităţile de precipitaţii în luna februarie sunt mai mari decât cele normale în jumătatea nordică a ţării, iar în rest se încadrează în limitele obişnuite.
În luna martie, regimul termic se va situa sub valorile normale în nord-vestul ţării, va depăşi limitele normale în regiunile sud-estice, iar în rest se va încadra în limitele obişnuite. Cele mai mari valori de temperatură din cursul lunii pot depăşi 20oC, în sudul ţării. În nopţile cele mai reci, temperaturile minime vor coborî sub -10oC. Cantităţile de precipitaţii vor depăşi valorile normale în majoritatea zonelor ţării.
Culturile de toamnă la ieşirea din iarnă
• Verificarea stării de vegetaţie. Având în vedere previziunile meteorologice pentru februarie-martie, putem constata că pentru agricultori, în general, şi în special pentru cultivatorii de cereale de toamnă şi de rapiţă pentru ulei urmează un examen greu de trecut, pe care-l vor „promova” numai cei chibzuiţi şi cei care se vor adapta situaţiilor concrete.
În primul rând trebuie să urmărim cu atenţie starea de vegetaţie a culturilor de toamnă, prin ridicarea de monoliţi şi examinarea lor corectă, după metodologia prezentată în ediţiile anterioare ale revistei noastre.
În momentul intrării în noul an, la culturile de toamnă semănate la timp şi care au intrat în iarnă înfrăţite şi bine înrădăcinate şi la rapiţa cu rozeta de frunze bine formată nu s-au înregistrat pierderi de plante în cursul iernii, densitatea fiind normală, în funcţie de specie şi de soiul cultivat.
La culturile semănate târziu, abia răsărite în momentul intrării în iarnă, s-au înregistrat pierderi de plante, iar densitatea acestora în prezent este mică, de aceea va trebui să ne concentrăm atenţia asupra lor.
• Fertilizarea cu azot. Dozele de îngrăşăminte cu azot care se aplică la sfârşitul iernii şi începutul primăvarii se stabilesc ţinând cont de: starea de vegetaţie a culturii; cantitatea de îngrăşăminte aplicate în toamnă la pregătirea patului germinativ; soiul cultivat; conţinutul de azot al solului în momentul desprimăvărării; planta premergătoare; caracteristicile climatice ale anului anterior.
Pentru condiţiile pedoclimatice din ţara noastră, dozele de îngrăşăminte cu azot care se aplică la sfârşitul iernii pentru grâu sunt de 60-80 kg/ha s.a. Aplicarea se face pe teren încă îngheţat în parcelele în care plantele au intrat în iarnă neînfrăţite şi mai târziu în cele cu plante înfrăţite, pentru a preveni căderea acestora.
Pentru celelalte cereale de toamnă (secară, triticale, orz şi orzoaică) fertilizarea cu azot în primăvară se face mai târziu.
La rapiţa pentru ulei, în vederea realizării unor recolte de peste 4000 kg/ha, se vor aplica îngrăşăminte cu azot în doză de 80-90 kg/ha, pe teren încă îngheţat.
În zonele colinare, cu soluri acide, se pot aplica amendamente cu azot rezidual, provenite de la combinatele de îngrăşăminte chimice. Aceste materiale conţin 2-7% azot rezidual, ceea ce înseamnă că aplicarea a 1-2 tone/ha asigură necesarul de azot al plantelor. Calciul din aceste amendamente va fi valorificat de cultura care urmează.
Atenţie deosebită trebuie să acordăm uniformităţii aplicării îngrăşămintelor, pentru a evita suprapunerile şi zonele neacoperite.
Când dozele de îngrăşăminte cu azot care se aplică în primăvară se fragmentează este de preferat ca ultima administrare să se facă perpendicular pe direcţia de aplicare a dozei precedente.
Culturile care se seamănă în epoca I, urgenţa I
• Alegerea seminţelor. În grupa culturile din epoca I intră speciile care au temperatura minimă de germinaţie de 1-4oC şi la care plantele răsărite rezistă la scăderi de temperatură, de scurtă durată, de până la -4-6oC, dintre care menţionăm: grâul de primăvară, secara de primăvară, triticale de primăvară, orzoaica de primăvară şi ovăzul, dintre cereale; mazărea, lintea, năutul, bobul şi lupinul alb, din grupa leguminoaselor cultivate pentru boabe; muştarul alb şi negru, sfecla pentru zahăr, inul pentru ulei, şofrănelul, dintre plantele tehnice; anasonul, jaleşul, isopul şi gălbenelele, dintre cele mai răspândite plante medicinale şi aromatice. Alegerea soiurilor pentru aceste culturi este o problemă dificilă, din cauza existenţei pe piaţă a unei diversităţi a acestora, multe dintre ele fiind puţin cunoscute.
Vă propunem să vă orientaţi spre cele trecute în Catalogul oficial al soiurilor (hibrizilor) recomandate pentru anul 2010.
• Fertilizarea înainte de semănat pentru culturile care se seamănă în epoca I este de preferat să se facă cu îngrăşăminte complexe cu raportul de NPK de 1:1:1 acolo unde îngrăşămintele cu fosfor şi potasiu s-au aplicat sub arătura de vară sau de toamnă, sau cu raportul de 1:2:2, dacă aceste îngrăşăminte nu s-au aplicat sub arătură.
Dozele variază în limite largi, în funcţie de cultură, de tipul solului, de planta premergătoare, de aplicarea gunoilui de grajd sub arătură sau în anul anterior ş.a.
Orientativ aceste doze sunt: grâu de primăvară N60-80P40-60; triticale N40-60P40-50; orzoaică N30-50P40-60; ovăz N40-80P40-60; mazăre N0-40P40-60; linte N0-30P40-60; năut N40-50P40-50; bob N60-70P40-60; muştar N40-60P40-50; sfeclă pentru zahăr N120-140P70-150, K50-80; in pentru ulei N40-60P40-60; anason N40-80P60-80; jaleş N40-60P40-60; isop N60-80P40-60; gălbenele N40-60.
Pregătirea patului germinativ trebuie realizată numai după zvântarea terenului, pentru ca solul să nu se lipească de pneurile tractorului şi respectiv de organele active ale utilajelor folosite.
Un pat germinativ bun se poate obţine numai printr-un număr minim de treceri, prevenind astfel tasarea terenului şi distrugerea structurii solului. Variantele de prelucare a solului se aleg în funcţie de starea terenului la momentul ieşirii din iarnă şi de pretenţiile plantei care urmează a fi semănată.
• Arătura de primăvară pe terenurile rămase nearate din toamnă se fac ţinând cont de progonza climatică din acest an, conform căreia, în 2010 temperaturile per ansamblu vor fi mai ridicate comparativ cu 2009, an care la rândul său a fost mai cald decât anii anteriori.
Deşi în prezent mulţi agricultori se confruntă cu excesul de umiditate, presupunem că apa va deveni mai târziu, în lunile de vară-toamnă, un element deficitar.
Am făcut aceste precizări deoarece chiar şi la această dată suprafeţe destul de mari au rămas nearate, fiind acoperite cu tulpini de floarea soarelui sau coceni de porumb.
De aceea, trebuie să folosim fiecare fereastră bune de lucru pentru a efectua arăturile de primăvară, contribuind astfel la acumularea apei în sol.
Lucrarea poate fi efectuată pe teren îngheţat, neacoperit de zăpadă sau pe terenul deja zvântat.
Controale în depozite
Încălzirea vremii ne obligă să verificăm cu atenţie produsele depozitate sub formă de boabe în vrac sau în saci, dar şi cele cu umiditate ridicată, aflate în pivniţe, silozuri etc. Cu cât alternanţele de temperatură sunt mai mari, cu atât durata între două controale trebuie să fie mai scurtă.
Date fiind diferenţele de temperatură înregistrate în masa produsului, pe de o parte, şi în pereţii sau pardoseala depozitului, pe de altă parte, probele se ridică pe toată grosimea vracului, în zonele centrale şi în cele periferice.
ŞTIAŢI CĂ …
Pentru a avea o răsărire rapidă a plantelor, dar şi densitatea dorită, seminţele folosite trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
– să aparţină unui soi zonat în arealul în care vă găsiţi;
– să provină dintr-o categorie biologică superioară;
– să fie mare şi grea, deci cu masa a 1000 de boabe la limita superioară cu care soiul a fost omologat;
– să aibă energia germinativă (deci procentul de seminţe care încolţesc în primele 3-4 zile după punerea la germinat cât mai mare) şi facultatea germinativă peste 90%;
– puritatea fizică a seminţei să fie peste 98%;
– puterea de străbatere cât mai mare (procentul de seminţe care străbat un strat acoperitor de nisip de 1-6 cm, în funcţie de mărimea lor, într-un interval de timp egal cu cel necesar pentru facultatea germinativă, plus 2 zile);
– să fie sănătoasă şi tratată împotriva bolilor şi dăunătorilor cu produse specifice pentru fiecare specie şi în dozele recomandate pentru fiecare produs;
– să aparţină recoltei din anul anterior.
RECOMANDARE SOIURI/HIBRIZI
