Câmpurile ţării sunt în lucru “la foc continuu”: combinele treieră lanurile bogate cu porumb şi cu floare, tractoarele muncesc din greu pentru a brăzda ogoarele, iar fermierii concep planul culturilor şi caută noi soluţii tehnologice.
DOLJ
Recoltare în reprize, producţii mulţumitoare
În Dolj, strânsul recoltelor de vară s-a efectuat cu greutate şi în etape din cauza ploilor frecvente. Iată că la culesul de toamnă fermierii se află în aceeaşi situaţie, întrucât sunt nevoiţi să recolteze floarea-soarelui şi porumbul în puţinele ferestre bune de lucru. “Întâlnim aceeaşi situaţie ca şi la recoltatul grâului: ploile întârzie cu cel puţin două săptămâni finalizarea campaniei de recoltare la floarea-soarelui şi la porumb. Până în prezent au fost recoltate doar 26.000 ha de floarea-soarelui, din 66.000 ha, iar la porumb sunt recoltate aproximativ 40.000 ha din 100.000 ha”, anunţa, la 22 septembrie a.c., Delia Filimon, directorul Direcţiei Agricole Judeţene Dolj.
Totuşi, cine nu a făcut economie la tehnologie, are ce pune în hambar. Este şi cazul lui Mihai Bogdan Stancu, vicepreşedinte al Asociaţiei Producătorilor Agricoli din judeţul Dolj. Fermierul raportează producţii bune din punct de vedere cantitativ. “La porumb, cine are hibrizi mai timpurii recoltează deja, nu cu umiditate de 14%, dar de 16-17%. La noi în zonă au fost foarte multe ploi şi au mărit perioada de vegetaţie. Cine a cultivat hibrizi cu grupa FAO peste 400, încă nu poate intra la recoltat”, ne-a declarat Mihai Bogdan Stancu. La floarea-soarelui, fermierul a obţinut de pe o suprafaţă de circa 900 ha o producţie medie de 3,3 tone/ha, iar la porumb preconizează că va încheia cu o medie de peste 10 t/ha.
Acesta atrage însă atenţia că aceste producţii se datorează în mare parte anului bun din punct de vedere al precipitaţiilor şi că nu este o medie constantă în fiecare an. “Nu trebuie să ne îmbătăm cu apă rece, a fost un an foarte bun, de treisprezece ani de când fac agricultură nu îmi aduc aminte să fi avut un an aşa ploios. Nu trebuie să ne culcăm pe-o ureche şi să credem că aşa va fi în fiecare an”, a adăugat fermierul.
Rapiţa este sub asediul dăunătorilor
În ceea ce priveşte însămânţările de toamnă, la 29 septembrie, agricultorul doljean semănase deja rapiţa pe 600 ha şi începuse pregătirea patului germinativ pentru semănatul grâului. “Rapiţa a răsărit, dar nu foarte bine, pentru că au fost zone cu băltiri; după ce am semănat a venit o ploaie de 200 l/mp. Acum sunt destule plante, 35-40 pe metru pătrat, dar e important să treacă toate cu bine de iarnă. Este o problemă foarte mare cu rapiţa, ne confruntăm cu atac masiv de viespea rapiţei (Athalia rosae) şi de purici (Psylliodes chrysocephal), din cauza lipsei de tratament la sămânţă. Deşi s-a dat derogarea pentru tratamentul cu neonicotinoide, aceasta a venit foarte târziu şi marile firme, cu una sau două excepţii, au vândut sămânţă netratată din cauza timpului prea scurt rămas până la semănat. În decurs de două săptămâni am făcut două tratamente cu insecticide şi tot nu am reuşit să combatem dăunătorii”, ne-a spus Mihai Bogdan Stancu.
Derogările tardive nu-şi mai au rostul
Fermierul avertizează că pentru primăvară o decizie privind acceptarea tratamentului la sămânţă ar fi necesară cel târziu în luna decembrie, altfel va fi la fel de ineficientă ca şi precedenta.“Tratamentul se poate realiza numai în unităţi autorizate, or acestea sunt puţine şi plasate la distanţe foarte mari de fermieri. De exemplu, cel mai apropiat loc în care eu am posibilitatea să fac tratamentul seminţei este la 300 km, o distanţă la care nu rentează să mergi cu sămânţa, pentru că este foarte mare aglomeraţie, e nevoie de programare şi, fiind timpul scurt, în acest an am fi pierdut perioada optimă de semănat. Aşa că am fost nevoiţi să semănăm fără tratament cu insecticid. Pentru porumb, cel mai indicat ar fi ca derogarea să vină în decembrie a.c., în aşa fel încât firmele distribuitoare să aibă timp pentru tratamente, fiindcă în decembrie, mulţi au sacii de seminţe sigilaţi”, a avertizat Mihai Stancu.
TIMIŞ
Ploile au fost suficiente
Şi în zona Banatului, precipitaţiile au fost bogate. Agricultorii realişti nu se lasă însă seduşi de mirajul unui an ploios, ci avertizează că acest fenomen este foarte rar şi fiecare fermier ar trebui să fie pregătit pentru un anii secetoşi. “Din punct de vedere al culturilor de porumb şi de floarea-soarelui, aş putea spune că anul acesta a fost foarte bun, iar ploile au avut un rol important. Au căzut cantităţi duble de precipitaţii faţă de alţi ani, şi, în plus, am avut şi o repartizare foarte bună a umidităţii, pentru că a plouat în fiecare săptămână, de la semănat şi până la recoltat. Asta a creat condiţii favorabile culturii porumbului, unde s-au putut realiza producţii ca şi în solele irigate. Însă, cu acest fenomen ne întâlnim foarte rar, nu trebuie să ne delăsăm, ci să continuăm să investim în irigaţii, pentru că au fost ani în care s-a resimţit acut lipsa de apă, un factor important în realizarea producţiilor superioare”, ne-a declarat Samson Popescu, fermier din localitatea Cărpiniş, judeţul Timiş. Acesta aşteaptă producţii de porumb de peste 10 t/ha şi spune că va depozita recolta în aşteptarea unor preţuri mai bune.
VASLUI
Seceta îngreunează însămânţările
În estul ţării, situaţia este însă cu totul alta. Seceta excesivă manifestată în ultimele două luni le dă mari bătăi de cap fermierilor la înfiinţarea culturilor de toamnă. Potrivit conducerii DADR Vaslui, lucrările de pregătire a patului germinativ se execută cu mare dificultate, necesitând mai multe treceri pe aceeaşi suprafaţă, consumuri foarte mari de combustibil, costuri de producţie ridicate şi calitate slabă a lucrărilor. “Urmare acestor condiţii deosebite, cultura de rapiţă a fost semănată doar pe 11.195 ha, faţă de 20.038 ha programate, existând riscul ca aceasta să nu răsară sau să fie distrusă la primele temperaturi sub 0oC. Aceeaşi situaţie este şi la grâu, în sensul că până la această dată au fost semănate doar 500 ha, comparativ cu 2013, când, în aceeaşi perioadă, erau semănate aproximativ 6.000 ha”, declara la data de 25 septembrie, directorul DADR Vaslui, Gigel Crudu, citat de Agerpres.
Specialiştii susţin că precipitaţiile din lunile august şi septembrie au însumat doar 15 l/mp, faţă de media multianuală de 131 l/mp. “Din acest punct de vedere, aprovizionarea cu apă în stratul de sol 0-20 cm este deficitară, manifestându-se fenomenul de secetă pedologică puternică, cu efecte majore asupra germinării seminţelor şi asupra răsăririi culturilor”, a mai spus Gigel Crudu.
Situaţia recoltărilor la nivel naţional
Floarea-soarelui a fost recoltată de pe 80% din suprafaţa însămânţată, în timp ce porumbul a fost cules de pe 576.000 ha, cu puţin peste 25% din suprafaţa totală aflată în cultură, a declarat, pe 25 septembrie, pentru Agerpres, secretarul de stat în MADR, Daniel Botănoiu. “Estimez că vom avea producţii bune în acest an şi la porumb, dar şi la floarea-soarelui, dacă nu vor mai fi ploi în perioada recoltatului. Avem deja recoltată o suprafaţă de 811.198 ha la floarea-soarelui, dintr-un total de 1,018 mil. ha, şi puţin peste 25% la porumb, adică 576 mii ha din 2,35 mil. ha însămânţate în primăvară. Datele finale privind producţiile le vom avea la începutul lui octombrie, pentru floare, şi la începutul lunii noiembrie, la porumb”, a precizat Botănoiu.
