În discuţiile cu mulţi fermieri din regiunile agricole din sud şi sud-estul ţării, nu lipseşte cuvântul „dezastru” atunci când se vorbeşte despre rodul muncii de un an sau despre starea culturilor!

„Start recoltat porumb 2023! Dezastru!” – aceasta a fost postarea fermierului Daniel Nica, din Călăraşi, atunci când a decis să adune sărăcia de pe câmp!

PIERDEREA DIN 2020 PERSISTĂ PÂNĂ ÎN ACEST AN!

Are cultivate 105 hectare cu porumb, din care 60 la irigat. A cules între 500 de kilograme şi o tonă/ha pe terenurile fără posibilităţi de udare pentru că seceta a muşcat suficient de tare din culturile agricole lipsite de apă. Din luna mai şi până în august, ploile au cam ocolit comuna Unirea. Unde a asigurat apa, recolta este frumoasă, chiar şi de 14 tone/ha!

„Dezastru a fost şi la grâu! Doar 3.750 kg/ha. Să zicem că la rapiţă am scos cheltuiala că am făcut o medie de 2.900 kg. Eu încă nu am finalizat toate costurile. Am emoţii mari de tot! Că nici anul trecut nu m-am închis bine! Pierderea din 2020 nu am reuşit s-o acopăr în 2021, iar în 2022 am ieşit iar în gaură. Am intrat în 2023 cu nişte furnizori neachitaţi complet şi acuma nici nu ştiu în ce parte s-o iau!”, ne-a declarat fermierul.

ȘI LUCERNA, DAR ȘI FLOAREA AU AVUT UN AN PROST!

Aceeaşi situaţie dezastruoasă a fost şi cu lucerniera. „Eu mai am şi 70 de hectare de lucernă de sămânţă; doar 200 kg am făcut, nu a mers deloc cultura că nu a avut apă. Trei ani din patru am avut rezultate bune şi foarte bune, anul ăsta a fost mai prost ca în 2020”, completează tabloul nerealizărilor.

Nici la floarea soarelui situaţia nu este mai… răsărită! De pe cele 61 ha a cules puţin peste o tonă la hectar. Spune că a avut o problemă de vegetaţie. „Au fost foarte multe plante la care nu şi-au deschis calatidiul. Unii zic că e vină ar fi sclerotinia care a atacat bobocul, alţii, că ar fi arsură de la soare. În lan au fost vetre-vetre afectate, eu înclin să cred că a fost o infestare cu orice altceva decât putregaiul alb”, susţine fermierul.

Suntem forţaţi – ca să zic aşa – să avem aceste patru culturi: grâu, orz, rapiţă şi porumb. În momentul în care o să am un pivot atunci o să bag şi soia în asolament. Anul viitor voi extinde irigaţiile prin picurare până la 135 de hectare pentru cultura de porumb. – DANIEL NICA, Agricultor din Unirea, jud. Călărași

TEHNOLOGIE NOUĂ ÎN FERMĂ

Daniel Nica a renunțat de vreo 5 ani la arat, doar scarifică şi discuieşte terenul pe cele 550 de hectare de teren pe care le lucrează. Practică o agricultură conservativă, deoarece menţinerea apei în sol a devenit o cerinţă imperativă în ferma sa.

Din acest an a investit 370 mii de euro în achiziţionarea unei semănători performante Mzuri şi a unui tractor John Deere de 200 CP. “Am însămânţat 185 ha de rapiţă şi 155 de grâu cu noua tehnologie Mzuri: o singură trecere, trei lucrări – prelucrare, fertilizare, semănat. Am semănat şi cinci de orz, cultură la care renunţasem, că nu prea am avut rezultate bune”, explică fermierul din Călăraşi.

Ştie că va avea succes pentru că se bizuie pe echipa sa tehnică. Are trei băieţi tineri: Cosmin Octavian, Viorel Florea şi Ionuţ Cucoveanu, în plină formare profesională pentru că au terminat anul trecut liceul.

Cel mai rutinat este tatăl tânărului Costel Octavian, responsabil cu irigaţiile cu partea mecano-energetică.

„PREȚURILE SUNT UN DEZASTRU!”

„Eu zic că proporţia în fermă trebuie să fie o treime păioase, o treime rapiţă, o treime porumb. De regulă nu pun şi rapiţă, şi floare. Anul acesta am avut floarea soarelui pentru că am întors 60 ha de rapiţă. Deşi cheltuiala este un pic mai mare, totuşi rezultatele la rapiţă, în general, sunt mult mai bune decât la floare. Adică în ani buni poţi face 4-5 tone/ha, în timp ce la floare nu treci de 3,5 tone. Şi cotaţiile bursiere sunt mai mici la floare decât la rapiţă”, opinează călărăşanul.

Şi dacă tot a adus vorba de piaţă, Daniel Nica a subliniat că „Preţurile sunt un dezastru! Eu nu am capacitate mare de stocare şi am fost nevoit să vând la recoltat. Am făcut contracte futures cu preţuri mai bune: la grâu am obţinut 950-1.100 lei tona, la rapiţă 1.950-1.990 lei/t iar pentru porumb am semnat şi cu 850 şi la 950 lei/tonă. Îngrijorarea este că vor intra grâne din Ucraina şi se va da peste cap piaţa internă. Cred că este un risc pe care şi-l asumă fermierii care păstrează recolta; e posibil ca în iarnă sau în primăvara viitoare să aibă preţuri la fel ca acum sau mai mici!”

TROFEUL ”PORUMBUL DE AUR”

Lui Daniel Nica cea mai dragă cultură îi este porumbul şi apoi rapiţa. În anul 2018 a câştigat concursul „Porumbul de Aur” pentru o producţie de aproape 14 tone/ha la porumb neirigat.

În decursul anilor, a fertilizat intensiv, fără a face rabat de la tehnologia de cultivare. Acum, odată cu scumpirea imputurilor va ţine în frâu cheltuielile. „Am început să reduc cantitatea de îngrăşăminte, oricum terenurile s-au îmbunătăţit foarte mult faţă de acum 15-20 de ani. Odată cu folosirea noii tehnologii Mzuri cu fertilizarea localizată se reduce doza. Trebuie spus că fac tehnologie completă, cu cheltuieli destul de mari pe hectarul cultivat, care se duc la 4.500-5.000 lei la grâu şi la 6.000 lei/ha la rapiţă”, precizează Daniel Nica.

A ELIMINAT CULTURILE SPECIALE

După doi ani de rezultate proaste a fost nevoit să renunţe la culturile speciale de muştar şi de năut. Şi din acest an la sfecla roşie. Nu au mers!

“Într-un an cu foarte mari producţii de porumb, eu aveam pierdere la năut şi la muştar. De exemplu, într-un an am avut atac foarte mare de molia verde, un dăunător rezistent la foarte multe insecticide, şi am făcut 300 kg/ha de muştar cu 13 tratamente. La năut, producţii mai mari de 1,5-2 tone nu am obţinut.

Am renunţat anul ăsta la a mai cultiva sfeclă roşie din cauza tehnologiei, dar şi a preţurilor mici pe care mi le-a dat fabrica”, spune fermierul.

După ce îşi va pune la punct liniile de sortare, metoda de semănat şi maşina de recoltat va face din nou legume. A cultivat, cu bune rezultate, tomate, pepeni, dovlecei, rădăcinoase, chiar şi căpşuni vreo 2-3 ani.

În principal, din cauza lipsei forţei de muncă, a renunţat la producerea de legume, o activitate altminteri profitabilă, așa cum a renunţat şi la loturile de hibridare de floare şi porumb. ”Acum este penuria asta de forţă de muncă care ne limitează foarte mult activitatea”, susţine cu amărăciune fermierul.

un articol de

MARIAN MUŞAT