Totalul suprafeței agricole a județului Vaslui este de 400.721 hectare, din care, pe categorii de folosință, 300 mii hectare de teren arabil, 90 mii ha pășuni și fânețe, 12 mii ha de viță de vie și aproape 2400 ha de livezi. Din nefericire, în ceea ce privește calitatea solului, cea mai mare parte a teritoriului agricol este reprezentată de terenuri cu clasa a treia și a patra de fertilitate. Prin urmare, producătorii agricoli trebuie să aplice tehnologii destul de avansate, desigur, cu costuri de producție suplimentare. Or, în condițiile în care nici evoluția vremii nu este prielnică, șansele ca agricultura să asigure venituri și profituri semnificative scad considerabil.
Primăvara a început sub aceleași auspicii
Pentru culturile de pe cele aproximativ 90 mii ha semănate în toamna 2015, startul a fost destul de dificil din cauza secetei care a dus la prelungirea perioadei de înființare a culturii, cu măsuri tehnice suplimentare, cum ar fi mărirea normei de sămânță. Însă nici iarna 2015-2016 ori prima parte a primăverii nu au fost mai fericite. Până la începutul lunii martie 2016, rezerva de apă din sol era minimă sau chiar sub limita minimă normală, iar temperaturile scăzute de peste iarnă au afectat cultura de rapiță, care oricum intrase în anotimpul rece foarte puțin dezvoltată, din cauza condițiilor dificile de pregătire a patului germinativ. Temperaturile scăzute au afectat anumite suprafețe de pomi și viță de vie. „Gerul a afectat vița de vie din zona Bunești-Averești și Huși, dar și suprafețele cu plantații pomicole din zona Voinești. Sperăm, acum, să nu vină și înghețurile târzii de primăvară, ca să nu ne trezim că rămânem fără nimic”, spunea Gigel Crudu, directorul executiv al DADR Vaslui.
Conștienți de resursele sărace, fermierii vasluieni caută să valorifice orice oportunitate de finanțare
În structura culturilor de toamnă, din cele 90 mii ha semănate (1/3 din suprafața arabilă a județului), aproximativ 65 mii ha au fost ocupate cu grâu, 20.117 ha cu rapiță, 3000 ha cu orz, 600 cu triticale și 620 cu legume. Dacă în toamnă se anunța o oarecare creștere a suprafeței cu rapiță, față de anii din urmă, până la finalul campaniei de însămânțare, vasluienii i-au oferit acestei culturi, cu multă generozitate, șansa de a se manifesta în producție. Mai exact, dacă în 2014 rapița ocupase aproximativ 11.500 ha, în acest an agricol suprafața a ajuns la circa 20.120 ha. Motivele țin atât de rotația culturii, cât (mai ales) de calculele economice. „În primul rând, rapița aduce primii bani în fermă și se valorifică la prețuri bunicele, dacă vii pe piață cu marfă de calitate. Dar, mai nou și foarte important, este calculul pe care și-l fac fermierii pentru a obține subvenții mai mari, oricât de mult ar întârzia acestea. Cum calitatea solului este destul de slabă, fermierii fiind nevoiți să cheltuiască mai mult cu aproximativ 10-15% pe unitatea de suprafață sau pe kg de produs, prin aplicarea unor tehnologii mai avansate, aceștia încearcă să atragă fonduri cât de multe, folosind absolut tot ceea ce legea le permite și le oferă. Spe exemplu, rapița, pe aproximativ o treime din suprafață este folosită pe post de cultură verde și destinația sa dintru început a fost să fie întoarsă în primăvara 2016. Pentru a obține subvenții mai mari”, preciza Gigel Crudu.
Producătorii folosesc tot mai mult semințele certificate
Cât privește primăvara 2016, deși cu un debut destul de secetos, pare a aduce totuși și unele speranțe, odată cu precipitațiile căzute în zonă, în prima decadă a lunii martie. Horticultorii au efectuat tăierile de rodire și de fructificare, singurii rămași în urmă fiind tot cultivatorii de cereale, deoarece din cauza condițiilor meteo neprielnice nu au putut efectua fertilizările, imediat după data de 1 martie 2016, așa cum prevede tehnologia. De însămânțat sunt aproximativ 180 mii ha, fiind programat ca din structura de culturi să facă parte porumbul – 94 mii ha (32% din suprafața arabilă), floarea-soarelui – 51 mii ha, legumele în câmp – 5882 ha, orzoaica de primăvară – 3060 ha, ovăzul – 2183 ha. „Structura de culturi din această primăvară are aproximativ același profil ca și cea din primăvara 2015. La floarea-soarelui este o ușoară creștere, dar nesemnificativă. Observ că s-a schimbat interesul pentru calitatea seminței. Producătorii agricoli se orientează tot mai mult către semințele certificate, poate și ca urmare a faptului că a crescut suprafața lucrată în mod organizat, astăzi existând în jud. Vaslui aproximativ 500 de fermieri care au arendat terenurile. Or, acela care își ia angajamentul de a produce pe terenurile altora e foarte atent la fiecare verigă tehnologică, spre a-și asigura maximul de șanse pentru a obține recolte bune sau, oricum, dacă e să se întâmple ceva neplăcut să știe sigur că greșeala nu a fost a sa din start, prin folosirea unei semințe oarecare”, menționa directorul DADR Vaslui.
Cum calitatea și gradul de fertilitate a solului depind mult și de acțiunile fermierilor, încheiem cu observația specialistului Gigel Crudu, respectiv că, din păcate, există încă suficient de numeroși producători agricoli care continuă să execute lucrări din deal în vale, în loc să lucreze după curba de nivel. Or, aceste practici agricole sunt dăunătoare, conducând în final la degradarea solurilor, ceea ce ne aduce în același cerc vicios, respectiv sol cu fertilitate redusă – producții mici – costuri mari – venituri insuficiente pentru a asigura un profit rezonabil și pentru a scăpa de sărăcie. De meditat! {i, poate, nu doar atât…
Petronela COTEA MIHAI
redactor Radio România Iași
Articol publicat in revista Ferma nr.6(167) 1 – 14 aprilie 2016
