Ministrul Agriculturii a precizat că terenurile necultivate ar fi şi mai puţine dacă românii ar vinde pământ investitorilor străini interesaţi să sprijine producţia agricolă. Cu aceeaşi ocazie, Tabără le-a mai spus agricultorilor din Alba să îşi lucreze terenurile agricole şi să nu le vândă, căci valoarea acestora va creşte mai mult decât a celor imobiliare.
Termenul până la care persoanelor fizice care nu au domiciliul în ţara noastră le este interzis să cumpere teren agricol în România expiră la finalul lui 2013, însă Comisia Europeană a recomandat României şi Bulgariei, la începutul acestui an, să ridice restricţiile înainte de această dată.
În prezent, străinii nerezidenţi pot cumpăra teren agricol doar dacă îşi înfiinţează o firmă în România, ceea ce nu reprezintă, practic, o piedică reală pentru speculanţii de terenuri. Dacă termenul nu va fi prelungit, aşa cum au făcut alte ţări, ca Ungaria şi Lituania, şi în condiţiile în care preţurile terenurilor agricole sunt mici, o parte şi mai mare a suprafeţelor agricole ar putea intra sub control străin.
Ministerul Agriculturii nu are, în prezent, o statistică centralizată privind numărul companiilor cu capital străin care deţin terenuri agricole în România, însă ministrul Agriculturii a precizat că a solicitat Direcţiilor Agricole judeţene o centralizare a datelor pentru „a se vedea exact care este situaţia terenurilor care s-au vândut la străini şi statutul străinilor”.
Tabără susţine că ar fi necesară şi o evaluare a suprafeţelor de teren: „Nu este exclus să găsim în România (…) poate un milion de hectare fără stăpân. Nu mai au moştenitori, au dispărut”, a mai spus acesta, citat de Agerpres.
3,74 mil. euro pentru legumicultorii români loviţi de criza E.Coli
România va primi 3,74 mil. euro pentru despăgubirea legumicultorilor afectaţi de criza E.Coli. Comisia a alocat 227 mil. euro prin Fondul European de Garantare Agricolă pentru despăgubirea producătorilor din spaţiul UE pentru castraveţii, roşiile, salata, dovleceii şi ardeii graşi retraşi de pe piaţă în perioada 26 mai – sfârşitul lunii iunie 2011, ca urmare a epidemiei de E.Coli.
Cei mai mulţi bani i-a primit Spania (cca. 71 mil. euro), urmată de Polonia (46,4 mil. euro), Italia (34,62 mil. euro), Olanda (27,18 mil. euro) şi Germania (16 mil. euro), iar cei mai puţini Estonia (1.321 euro), Irlanda (13.159 euro) şi Letonia (57.381 euro).
Olt: O singură cerere pentru 3 tone de castraveţi
În judeţul Olt, un singur legumicultor a solicitat despăgubiri, pentru o cantitate de castraveţi de trei tone. Şeful DADR Olt, Dan Bărăgan, a explicat că a fost depusă doar o singură cerere din cauz că legumicultorii din judeţ nu au putut dovedi cu documente ce cantităţi de produse au rămas nevândute şi s-au deteriorat din cauza epidemiei cauzate de E.coli, în condiţiile în care majoritatea legumicultorilor din judeţ lucrează terenurile individual şi nu au contracte ferme pentru distribuirea şi vânzarea producţiei de legume.
Spune-ţi părerea despre promovarea produselor agricole!
Comisia Europeană a lansat în 14 iulie a.c. o dezbatere pe tema viitorului schemelor de promovare şi informare pentru produsele agricole din UE. Odată cu publicarea Cărţii verzi care tratează această temă, Comisia examinează soluţii pentru o strategie ca va ajuta sectorul agroalimentar din UE să îşi îmbunătăţească poziţia pe pieţele tradiţionale şi pe cele noi.
Cartea verde conţine patru secţiuni: valoarea adăugată la nivel european a politicii de promovare, obiective şi măsuri pe piaţa UE, inclusiv pe pieţele locale şi regionale, obiective şi măsuri pe pieţele mondiale, dar şi chestiuni referitoare la conţinutul şi gestionarea politicii şi invită consumatorii, producătorii, distribuitorii şi autorităţile să prezinte sugestii până la 30 septembrie 2011.
Pe baza acestor răspunsuri, Comisia va redacta o comunicare ce va fi publicată anul viitor, menită să ducă la formularea unor propuneri legislative. Cartea verde privind promovarea produselor agricole este publicată pe internet, în limba engleză, la adresa http://ec.europa.eu/agriculture/promotion/policy/green-paper/index_en.htm
Bugetul UE pentru promovarea produselor agricole a fost de 50,6 mil. euro în 2007, 53,2 mil. euro în 2008, 47,4 mil. euro în 2009 şi 47,4 mil. euro în 2010. În sistemul actual, majoritatea programelor sunt orientate către piaţa UE (71% din programe, reprezentând 74% ca valoare) şi aproximativ 8% sunt orientate spre mai multe ţări.
Pâinea va avea minim 200 sau 300 grame
Pâinea va avea minim 200 sau 300 grame, iar creşterea acesteia va fi permisă numai din o sută în o sută de grame, potrivit unui proiect de act normativ al Autoritatăţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC).
Scăderi ale cantităţii nete datorate pierderii de umiditate în timpul comercializării vor fi acceptate doar pentru pâinea neambalată, astfel: maxim 10 gr pentru pâinea de 300 gr, o scădere de maxim 9 gr pentru pâinea de 400-500 gr, scăderi de 7,5 gr pentru pâinea de 600 gr -1 kg şi de 7 gr pentru pâinea ce depăşeşte 1 kg.
Oficialii ANPC susţin că mulţi producători de pâine micşorează periodic cantitatea cu 5-20 gr/bucată, pentru a-şi creşte ilegal profiturile şi că, prin stabilirea exactă a parametrilor de cantitate a pâinii, vor fi eliminate aceste nereguli din industria de panificaţie. Producătorii şi comercianţii care vor încălca legea vor primi amenzi între 500 şi 2.500 lei.
Piaţă comună pentru legumicultorii români şi maghiari
Agricultorii români şi cei maghiari îşi vor putea vinde produsele printr-o piaţă comună, după ce proiectul „Dezvoltarea unei reţele regionale pentru siguranţa alimentară pentru legume şi fructe şi a unei pieţe comune a produselor”.va fi finalizat.
Proiectul este derulat de Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Timiş împreună cu Primăria Oraşului Jimbolia, Camera Agricolă a judeţului Csongrad, Harena Nonprofit Ltd şi Primăriile localităţilor Kistelek şi Maroslele din Ungaria şi este finanţat de UE din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-România 2007 – 2013 şi co-finanţat de Ungaria şi România.
Până în prezent, a fost propusă realizarea unei mărci comerciale comune ce va fi înregistrată la OSIM, iar Primăria Jimbolia a început construcţia serei unde vor fi cultivate legume şi fructe în regim bio. Producătorii agricoli români vor putea participa la sesiuni de informare şi instruire şi la schimburi de experienţă şi bune practici cu agricultorii maghiari.
