Potrivit MADR, scopul conferinţei a vizat informarea partenerilor sociali din sectorul agricultură, dezvoltare rurală şi cercetare cu privire la priorităţile României pentru următoarea perioadă de programare şi consultarea publicului ţintă în procesul de elaborare a noului Plan Naţional Strategic pentru Politica Agricolă Comună (PAC) 2021-2027.
„Astăzi am discutat despre Politica Agricolă Comună 2021-2027, cu cele trei regulamente aflate în discuţie la nivelul Comisiei Europene, respectiv Planul Naţional Strategic, Regulamentul orizontal privind finanţarea, gestionarea şi monitorizarea PAC şi Regulamentul care vizează Organizarea Comună Unică a Pieţelor. Este o etapă de lucru pentru definirea mecanismelor noastre de acţiune în perspectiva 2021-2027, pe baza acestor Regulamente. Se schimbă total conceptul noii PAC, se va trece de la conformitate la performanţă. Sunt câteva principii valoroase de flexibilitate, de subsidiaritate pe care trebuie să le prelucrăm astfel încât să le folosim în sprijinul fermierilor noştri, pentru etapa următoare”, a spus Daea.
Reprezentanţii MADR au prezentat cadrul general al Planului Naţional Strategic 2021 -2027, oportunităţile de finanţare în sectorul agricol şi cele de finanţare a intervenţiilor care vizează mediul şi clima în contextul Planului Naţional Strategic, precum şi Instrumente financiare – sprijin complementar pentru dezvoltarea spaţiului rural.
Alte trei astfel de conferinţe vor fi organizate în acest an, a anunţat MADR, fără a furniza însă un calendar al evenimentelor.

Ce se întâmplă cu APIA şi cu plăţile directe după 2020
Am aflat câteva dintre subiectele discutate la întâlnirea din 29 august şi vi le relatăm pe scurt:
• Se ştie deja că pentru perioada 2021-2027, fiecare stat membru UE va elabora un Plan Naţional Strategic (PNS), ce va include atât măsurile referitoare la Pilonul I, din care se acordă plăţile directe pentru fermieri, cât şi măsurile de dezvoltare rurală finanţate prin Pilonul II al Politicii Agricole Comune (PAC), cuprinse în prezent în Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR). În acest context, după 2020, APIA va trece sub coordonarea actualei Autorităţi de Management pentru PNDR, care coordonează, în prezent, doar AFIR, agenţia responsabilă de fondurile pentru dezvoltare rurală;
• Ministerul Agriculturii a lansat, la finalul lunii iunie 2019, o primă consultare publică referitoare la PNS 2021-2027, axată pe cele nouă obiective specifice al PAC 2021-2027 definite prin Regulamentele europene şi pe domeniile şi tipurile de investiţii prioritare pentru măsurile de dezvoltare rurală. MADR a primit peste 3.000 de opinii pe această temă înainte de finalizarea consultării publice, pe 31 august;
• Un nou chestionar privind plăţile directe acordate fermierilor români după 2020 va fi supus consultării publice în perioada următoare (detalii mai jos);
• Circa 60 de organizaţii şi-au exprimat interesul şi disponibilitatea de a face parte din Comitetul Consultativ Tematic pentru Planul Naţional Strategic 2021-2027.
• MADR a constituit deja grupuri de lucru pentru elaborarea Planului Naţional Strategic şi a organizat deja, în lunile mai şi iunie 2019, întâlniri cu experţi, inclusiv din partea Comisiei Europene, dedicate elaborării PNS. La ora actuală se află în lucru analiza SWAT care va sta la baza viitorului PNS. Aceasta ar putea fi finalizată la jumătatea lunii septembrie 2019, dată după care MADR va invita la discuţii organizaţiile care şi-au exprimat dorinţa de a participa la consultările pentru elaborarea PNS. Ministerul Agriculturii nu a furnizat deocamdată termene exacte pentru următorii paşi din procesul de elaborare a Planului Naţional Strategic. Alocările din PNS, adică împărţirea banilor pe măsuri, pot fi conturate însă abia după ce va fi aprobat cadrul financiar multianual pentru perioada 2021-2027 la nivelul UE. În cel mai fericit caz, bugetul multinanual al UE ar putea fi aprobat înainte de finalul acestui an.
• Referitor la plăţile directe, s-a discutat despre necesitatea de a creşte suprafaţa pentru care se acordă plata redistributivă (maximum 30 ha, în prezent) şi plăţile directe pentru tineri fermieri (maximum 60 ha). Preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti” (ASAS), Valeriu Tabără, a propus să se stabilească şi să se aibă în vedere la acordarea subvenţiilor praguri de rentabilitate a fermelor pentru fiecare sector;
• Călin Fărgaciu, reprezentantul Cooperativei Agricole Someş – Arieş, a propus acordarea unui ajutor de minimis fermierilor care îşi comercializează producţia agricolă prin intermediul cooperativelor. O astfel de măsură ar ajuta inclusiv la fiscalizarea unei părţi din producţia vândută în prezent fără acte de către micii producători; Uniunea Naţională de Ramură a Cooperativelor din Sectorul Vegetal a susţinut această propunere;
• În plus, UNCSV a propus ca fermierii care fac schimburi de terenuri, urmărind astfel comasarea suprafeţelor pe care le lucrează, să nu mai fie obligaţi să plătească taxe notariale la fel de mari ca în cazul vânzării/cumpărării de terenuri.

Articol publicat în revista Ferma nr. 15/242 (ediţia 1-14 septembrie 2019)