Asta arată rezultatele finale ale Anchetei Structurale în Agricultură 2016, publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS) în decembrie 2017. Ancheta a fost realizată în perioada ianuarie – februarie 2017, iar datele de referinţă au fost 1 octombrie 2015 – 30 septembrie 2016, pentru modul de utilizare a terenului, 31 decembrie 2016 – pentru efectivele de animale, respectiv anii 2014 – 2016, pentru sprijinul privind dezvoltarea rurală.
În 2016, în România erau 3,422 milioane de exploataţii agricole, mai puţine cu 5,7% faţă de numărul înregistrat la Ancheta Structurală în Agricultură 2013 şi cu 11,3% faţă de Recensământul General Agricol 2010. Cu 5,7% a scăzut, în intervalul 2013 – 2016, şi numărul exploataţiilor agricole fără personalitate juridică (persoane fizice), în timp ce numărul exploataţiilor agricole cu personalitate juridică s-a redus şi mai mult, cu 6,4%.

Minus 553.000 ha din suprafaţa agricolă utilizată!
Suprafaţa agricolă utilizată de fermele din România în 2016 (Tabel 1) a scăzut cu 4,2% faţă de 2013 şi cu 6% faţă de 2010. S-au pierdut, în total, în trei ani, mai mult de jumătate de milion de hectare de teren agricol: 384.000 ha de teren arabil, 152.000 ha de păşuni şi fâneţe, 1.000 ha cu culturi permanente şi 16.000 ha de grădini familiale.

SITUAŢIA COMPARATIVĂ A SUPRAFEŢEI AGRICOLE UTILIZATE ÎN 2013-2016

*)S-a calculat la unităţile de măsură: hectar şi număr. Sursa: INS

53% din exploataţii, sub 1 ha!
Deşi numărul exploataţiilor agricole mai mici de 1 ha este în scădere (minus 173.000 de exploataţii, respectiv 8,9%, faţă de 2013), acestea reprezentau încă, în 2016, 53% din numărul total de exploataţii, dar utilizau numai 5,1% din suprafaţa agricolă. Potrivit INS, la scăderea numărului de exploataţii foarte mici a contribuit şi numărul celor care utilizau mai puţin de 0,3 ha şi care reprezentau 27% din totalul exploataţiilor agricole.
Pe clase de mărime, în 2016, exploataţiile de 1-5 ha reprezentau 38,6% din total şi exploatau 23,6% din suprafaţa agricolă utilizată, în timp ce fermele peste 50 ha reprezentau doar 0,5% din totalul exploataţiilor agricole din România, dar lucrau 51,1% din suprafaţa agricolă.
Din punct de vedere al modului de deţinere a suprafeţei agricole utilizate, peste 61,4% din aceasta era, în 2016, în proprietatea celor care o exploatau, incluzând aici şi terenul comun, iar 28,7% erau terenuri luate în arendă. Persoanele fizice aveau în proprietate 42,5% din întreaga suprafaţă agricolă utilizată, iar persoanele juridice doar 18,9%.

Mai puţine bovine şi porcine, mai multe ovine!
Între finalul anului 2013 şi cel al anului 2016, efectivele de bovine şi porcine au scăzut cu 4,5%, respectiv cu 2,2%, iar cele de ovine şi caprine au crescut cu 1,8%, respectiv cu 3,6% faţă de cele înregistrate în 2013, arată datele din Ancheta Structurală în Agricultură 2016. (Tabel 2)

SITUAŢIA COMPARATIVĂ A EFECTIVELOR DE ANIMALE ŞI PĂSĂRI ÎN 2013-2016

Sursa: INS

Agricultura României, pe regiuni
Potrivit datelor INS, în 2016, cele mai multe exploataţii agricole (33% din total) şi care deţineau şi cea mai mare suprafaţă agricolă utilizată (31,8%) erau concentrate în macroregiunea doi, care cuprinde regiunile de dezvoltare Nord – Est şi Sud – Est. Ca regiuni de dezvoltare, pe primele locuri, din punct de vedere al numărului exploataţiilor agricole, s-au situat regiunile Nord – Est, unde erau 708.000 de exploataţii (21,2%) şi Sud Muntenia, cu 669.000 de exploataţii (20%). Cele mai mari suprafeţe agricole erau exploatate în regiunile Sud Muntenia 2,115 milioane ha (16,9%) şi Sud-Est 2,065 milioane ha (16,5%).
Datele INS mai arată că cele mai mari efective de bovine erau în regiunile de dezvoltare Nord – Est (25,4%), Nord-Vest (18,1%) şi Centru (17,7%), în timp ce efectivele de ovine erau preponderente în regiunile de dezvoltare Centru (21%), Nord-Vest (18,9%) şi Vest (16%). Regiunile cu cele mai mari efective de porcine sunt Vest (21%), Sud-Est (16,6%) şi Sud Muntenia (16,5%).

APROAPE 8 MIL. TONE CEREALE LA EXPORT!
În primele nouă luni din 2017, România a exportat 7,87 milioane tone de cereale, mai puţin cu 5,6% faţă de aceeaşi perioadă din 2016, în timp ce încasările au scăzut cu 2,5%, până la 1,421 miliarde euro, conform datelor Ministerului Agriculturii, citate de Agerpres. Comparativ, în primele nouă luni din 2016, au fost exportate în ţările intra şi extracomunitare 8,4 milioane tone de cereale, în valoare de 1,458 miliarde euro.
Potrivit balanţei comerciale cu produse agroalimentare, grâul se află în topul exporturilor în perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2017, cu o cantitate 4,8 milioane tone şi încasări de 833,98 de milioane euro, urmat de porumb boabe cu 1,695 milioane tone, în valoare de 384,31 milioane euro. Din exporturile de orz (1,27 milioane tone) s-au câştigat 187,66 milioane de euro.
Pe de altă parte, în primele nouă luni din 2017, România a şi importat cereale, pe care ulterior, în cea mai mare parte, le-a exportat către alte pieţe. Astfel, a adus din afară 1,863 milioane tone de cereale, în valoare de 349,19 milioane euro, mai puţin faţă de aceeaşi perioadă din 2016 (2,36 milioane tone, pentru care a plătit 415,5 milioane euro).

Deficitul comercial: Peste 750 mil. euro!
Datele MADR arată că România a exportat, în total, în primele nouă luni ale anului trecut, produse agroalimentare de peste 4,4 miliarde euro şi a importat de peste 5,2 miliarde euro. Astfel, deficitul comercial a crescut cu 79%, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2016, până la 757,34 milioane euro.

Un articol publicat în revista Ferma nr. 1/206 (ediţia 1-31 ianuarie 2018)