La un an de la izbucnirea războiului din Ucraina, producţia de proteine vegetale este considerată o problemă majoră a suveranităţii alimentare în Uniunea Europeană.
O strategie europeană pentru proteine va fi lansată în primul trimestru al anului 2024”, a declarat comisarul Janusz Wojciechowski, cu ocazia evenimentului Salon International de l’Agriculture, desfăşurat la Paris. Având ca reper raportul publicat în 2018, Comisia intenţionează să se bazeze în primul rând pe PAC şi pe planurile naţionale strategice, care includ un sprijin specific. În Franţa, ajutorul pentru proteinele vegetale mobilizează până la 3,5% din bugetul primului pilon.
Exemplul francez
„Trebuie să mergem mai departe decât Politica Agricolă Comună şi să studiem toate sistemele agricole şi alimentare”, insistă Wojciechowski. „Această nouă strategie va fi foarte largă, va promova producţia de proteine şi va oferi mijloacele de creştere a ponderii proteinelor de origine vegetală în dieta umană”, a precizat polonezul. Fie în Franţa, fie în Europa, aceste proteine esenţiale sunt încă importate în mare parte din ţări terţe. Soia, spre exemplu, este importată în proporţie de 90% din Brazilia sau Statele Unite. Pentru a remedia acest lucru, Franţa a lansat în 2021 propriul «Plan pentru Proteine Vegetale», prin care se urmăreşte reducea acestei dependenţe, fie pentru hrana animală (soia, leguminoase şi seminţe oleaginoase), fie pentru consumul uman.
Accentul pe cercetare
„Suntem 50% autosuficienţi în ceea ce priveşte materia vegetală bogată în proteine. În Europa, procentul este de 35%. Obiectivul nostru este să atingem, în Franţa, o autonomie de 60% în 2030”, a declarat, pentru Euractiv, Benjamin Lammert, preşedintele Terres Univia, organizaţia interprofesională care reprezintă sectorul francez al proteinelor vegetale şi al seminţelor oleaginoase. Acest lucru s-a concretizat de doi ani prin acordarea de ajutoare pentru investiţii în valoare de aproape 110 milioane de euro. Guvernul sprijină, de asemenea, programe de cercetare şi dezvoltare, cu scopul de a face seminţele mai adaptate la schimbările climatice sau mai rezistente la presiunea bolilor. „Cercetarea trebuie accelerată. Suntem în urmă la capitolul seminţe, soiuri şi alternative la produsele fitosanitare”, subliniază, la rândul său, ministrul Agriculturii şi Suveranităţii Alimentare, Marc Fesneau. Datorită capacităţii leguminoaselor de a capta azotul prin returnarea acestuia în sol, aceste plante, care consumă puţin îngrăşământ, se află în centrul strategiei europene ”De la fermă la consumator”.
Despre strategia UE și a Franței privind sursele de proteine vegetale au scris pe larg jurnaliștii de la Euractiv. Citeşte articolul integral aici!
un articol de
LIVIU GORDEA
