În fermele de ovine, întreţinerea oilor în perioada de stabulaţie se face în saivane pe aşternut permanent, care trebuie să asigure o bună izolare termică a ovinelor faţă de pardoseala rece şi umedă. Totodată, aşternutul are rolul a absorbi o parte din lichidele (urină, scurgeri de apă) şi gazele nocive din adăpost, asigurând un bioclimat favorabil pentru ovine.

Cerinţele unui aşternut bun

Materialele folosite pentru aşternut trebuie să respecte următoarele condiţii:

• să asigure un grad ridicat de izolare termică;
• să absoarbă cu uşurinţă gazele nocive şi lichidele;
• să nu fie mucegăite şi să nu producă praf;
• să fie ieftine şi uşor de procurat.

Ce materiale se pot utiliza?

• Paiele de grâu, orz şi triticale sunt considerate cele mai bune resurse pentru aşternut fiind: ieftine, călduroase, moi, rezistente, absorbante, nu irită pielea şi nu aderă la lână.
• Talasul şi rumeguşul se utilizează ocazional, în lipsa paielor, deoarece au capacitate mică de absorbţie, irită pielea şi se prind de lână, iar gunoiul este de calitate mai slabă.
• Puzderia de in şi cânepă se foloseşte la nevoie, cu prudenţă, deoarece în contact cu lichidele produc mucegaiuri care pot afecta sănătatea ovinelor.
• Cocenii de porumb, vrejii de soia, papura, rogozul nu îndeplinesc o parte din cerinţele igienice şi de confort şi se vor utiliza în lipsă de paie de cereale.
• Turba uscată este elastică, moale, termoizolantă, higroscopică şi are o capacitate ridicată de absorbţie a hidrogenului sulfurat şi a amoniacului. Dar se găseşte în zone izolate şi trebuie uscată.

Cantitatea zilnică de aşternut, exprimată în paie de cereale, este de 0,5 kg/oaie.

Dezinfecţia pardoselii

Aşternutul permanent se practică în saivanele pentru ovine întreţinute în stabulaţie liberă. Cu câteva zile înainte de începerea perioadei de stabulaţie, pardoseala curată se dezinfectează profilactic (germostop, decontaminol etc.) pentru asigurarea condiţiilor de biosecuritate, având ca scop prevenirea, apariţia bolilor şi combaterea stării de microbism (Lixandru B., 2013).

Alegerea produsului dezinfectant se face la recomandarea medicului veterinar de circumscripţie sau ocazional se poate folosi 150-200 g/mp var praf stropit uşor, apoi cu apă şi acoperit cu aşternut.
Iniţial pe pardoseala curată şi dezinfectată se aşază un strat gros de 15-20 cm de aşternut şi apoi zilnic se completează cu 0,3-0,4 kg/mp.
În toate fermele de ovine unde am fost în vizite în ţările din vestul UE am observat că aşternutul era curat şi în cantitate corespunzătoare.

Producţia zilnică de gunoi

Pe toată perioada de stabulaţie, care durează la noi în medie 120 zile în zona de şes şi 150 zile în zona de deal, o oaie produce în medie 1,5 kg crotine (fecale granulate) pe zi. Deci cantitatea zilnică de gunoi care se produce este de circa 1,8-2 kg (1,5 kg crotine, 0,5 kg paie) revenind o cantitate totală medie de 240 kg pe oaie în zona de şes şi 300 kg în zona de deal.

De ce îl caută agricultorii?

Gunoiul de la ovine compostat este apreciat de agricultori ca fiind cel mai valoros, datorită calităţilor următoare:
– o tonă conţine 8-9 kg azot activ, iar cel de la taurine 4 kg azot;
– raportul carbon-azot este optim (15-1);
– conţine mai multe elemente minerale, dacă ovinele s-au hrănit cu fân de fâneaţă;
– măreşte puterea solului de a reţine mai eficient substanţele hrănitoare pentru plante;
– îmbunătăţesc reţinerea apei şi favorizează activitatea microorganismelor benefice din sol;
– are efecte productive spectaculoase pe solurile sărace în humus;
– efectul administrării unor cantităţi normale se resimte pe o perioadă lungă de 4-5 ani.

Evacuarea gunoiului

După intrarea ovinelor în stabulaţie, zilnic se primeneşte aşternutul, care împreună cu crotinele şi urina produsă de ovine vor forma un pat de aşternut presat de picioarele şi corpurile animalelor. În funcţie de temperatura din saivan şi de gradul de tasare a patului de aşternut, începe un proces lent de fermentaţie cu degajare de căldură. Acest proces se continuă după scoaterea aşternutului şi depozitarea lui pe o platformă specială.
Prima evacuare. De regulă, aşternutul din saivan se scoate după ce ovinele sunt duse la păşune.
Crescătorii de ovine din zona de şes care au în perioada de stabulaţie ovine afectate de şchiop (pododermatită) trebuie să scoată aşternutul permanent imediat cu temperatura atinge 8-10oC şi să dezinfecteze pardoseala cu var praf etc. şi apoi să o acopere cu un strat gros de paie curate.
A doua evacuare se face după ce ovinele sunt duse în tabăra de vară.
Evacuarea aşternutului permanent se face manual (în saivanele joase sau efective mici) sau mai rapid şi mai economic, cu un încărcător frontal cu lamă.

Vezi AICI cum se face amenajarea platformei de depozitare?

un articol de
IOAN PĂDEANU
LIXANDRU BENONI
USAMVB Timişoara