„Este o stațiune pomicolă foarte importantă din perspectiva Ministerului Agriculturii, pentru că este pentru prima dată când avem prin Programul Național de Dezvoltare Rurală investiții pe care vrem să le facem pentru zona de pomicultură. Și cred că e important să avem și o bază de cercetare românească care să furnizeze materialul săditor pentru pepiniere și, mai departe, pentru plantațiile pe care vrem să le înființăm”, declara, în toamna anului trecut, Daniel Constantin, pe atunci ministru al Agriculturii.
Și fără personalitate juridică, și nepreluată
Noul act normativ a intrat în vigoare la data de 04.11.2015, însă de atunci nu s-a întâmplat mai nimic, lucrurile nu sunt deloc clare, procesul de transfer și integrare către noul “patron spiritual” – USAMV Cluj – nu este nici pe departe început. „Noi, practic, din 4 noiembrie 2015 ne-am pierdut personalitatea juridică, încă mai funcționăm pentru că nu am fost preluați; legal noi ar fi trebuit să fim acum la Universitate. Este și o perioadă destul de grea, am nimerit exact în momentul schimbării de mandat a conducerii USAMV. Acuma sunt alegerile în Universitate și există semne de întrebare; ce politică va aborda viitorul rector, noua conducere a Universității, deși HG 881/2015 și legislația în vigoare ne oferă un anumit grad de protecție în ceea ce privește modul de funcționare a stațiunii”, și-a arătat o ușoară îngrijorare Eugenia Hărșan (foto), directorul unității.
Datoria de 3,5 mil lei condiționează transferul?!
Cu toate acestea, cercetătoarea speră ca viitorul să fie de bun augur: “Deși încă nu s-a făcut trecerea – se amână din motivul că a mai rămas un rest din datorie, Universitatea caută soluții pentru plata acestuia ca să deblocheze situația. Sper din suflet ca activitatea să reintre cât de curând pe un făgaș de normalitate”.
Deci, la mijloc este datoria istorică a stațiunii la bugetul de stat și local și la terți. Problema banilor este chestiunea spinoasă; orice roză are spinii ei! De-a lungul vremii, unitatea clujeană, cum din păcate s-a întâmplat cu toată cercetarea agricolă românească, a acumulat o serie de datorii care s-au rostogolit de la un an la altul. Neachitate la timp, acestea au atras majorări și penalități la plată, ridicându-se la circa 8,5 milioane de lei. Banii provin de la o sumă de bază „ridicolă”, de vreo 450.000 lei, acumulată în anii ’90. Din această datorie istorică, au fost șterse peste 5 milioane, prin urmare mai sunt de achitat 3,475 milioane de lei, din care 2,4 milioane reprezintă datorii la buget. Oricum, și așa suma este destul de mare, iar conducerea Universității nu pare a fi fericită să o achite. „La data preluării, Universitatea nu ar trebui să plătească nici un ban, sunt datorii la buget. Ar fi putut fi șterse, cum s-a mai procedat. Mărturisesc că o asemenea sumă – de 3,5 milioane lei – ar fi necesară pentru reconstrucția universității și nu pentru plata unor datorii istorice”, afirma un oficial al USAMV Cluj.
E clar că procedura de transfer și integrare se va face numai în momentul achitării celor aproape 3,5 milioane de lei aflați în joc. Conducerea Universității caută soluții pentru a scăpa de această povară financiară.
Salarii neplătite de aproape doi ani?!
Se pare să primul pas se va face cât de curând; se vor plăti salariile restante, aceasta ar fi promisiunea. La începutul anului trecut, angajații SCDP Cluj au inițiat o mișcare de stradă, protestând că nu-și mai primiseră salariile de peste un an și jumătate! „Salariile noastre sunt foarte mici față de alte ramuri. Noi am rămas la nivelul din ’98. Practic, acum cu mărirea salariului minim pe economie s-a ajuns ca un muncitor necalificat, în prima zi de lucru, fără nici un pic de vechime, să aibă salariu cât un tehnician și chiar cât un inginer stagiar. Nu este în regulă, nu-i normal, nu este permis. S-a distrus complet scara valorilor în România”, a susținut Eugenia Hărșan.
Cercetarea, la „cota de avarie”
La ora actuală, în stațiunea clujeană au mai rămas doar 22 de angajați, din care un nucleu de opt cercetători, majoritatea lucrând la „cota de avarie”. Personalul are programul de lucru extrem de redus, cu două-patru și chiar o singură oră pe zi. Oamenii de știință și-au mai găsit și un alt loc de muncă, să poată supraviețui în aceste vremuri tulburi. Soluția de compromis a fost agreată tocmai pe motivul păstrării unei mase critice de cercetători pentru ca stațiunea să existe ca unitate de cercetare; altfel nu ar fi avut avizul de funcționare.
Patrimoniul financiar al SCDP este de peste 1,7 miliarde lei, materializat în fond funciar și infrastructură. Actualmente, terenurile ocupă 366 ha, din care 196 sunt dedicate exclusiv activității de cercetare; diferența este pentru partea de dezvoltare. Suprafața a fost mult mai mare, dar, în urma numeroaselor procese și a unor retrocedări, nu tocmai ortodoxe, așa cum susține presa clujeană, ce ține de ceea ce se numește generic mafia politico-imobiliară, patrimoniul funciar s-a împuținat “la trup”.
Un business plan de succes
În mod cert, SCDP va fi preluată și integrată USAMV Cluj. „Acuma să vedem în ce măsură vom rezona pe tipul de activitate, pentru că la Universitate, baza este formarea specialiștilor, pe când la noi baza este cercetarea științifică fundamentală și aplicativă. Noi am găsit câteva proiecte, chiar dacă vom trece la USAMV, noi, fiind o unitate cu autofinanțare, va trebui să atragem și să producem fonduri care să suporte creditarea pe care o va asigura Universitatea”, ne-a declarat Eugenia Hărșan.
De cealaltă parte, Universitatea este interesată de a integra potențialul de care dispune unitatea – patrimonial funciar și genetic – în proiectele majore pe care le derulează. „Avem un business plan gândit pentru a trece în doi ani de zile stațiunea pe profit. O vom reorganiza, reorienta și îi vom conferi o nouă consistență cercetărilor. Activitatea stațiunii trebuie să se lege de una dintre cele mai mari investiții ale Universității, care este Institutul de Cercetări Horticole Avansate al Transilvaniei, un proiect de 15 milioane de euro”, a declarat Doru Pamfil, rectorul USAMV Cluj. Profesorul Pamfil a ținut să sublinieze că “producția va fi adusă înaintea cercetării, pentru ca aceasta să genereze bani, să genereze plus valoare. În județul Cluj se simte lipsa evidentă a materialului săditor dentrologic și ornamental, iar stațiunea va putea suplini această lipsă. Mult mai dificil este de refăcut serele, care necesită investiții foarte mari, două sunt complet compromise, va trebui să fie scoase din inventar, un corp de sere va trebui să fie funcțional pentru a produce material săditor floricol și pomicol”.
Pentru SCDL Cluj, reorganizarea prin preluarea și integrarea în cadrul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca reprezintă un “pașaport” spre o nouă identitate.
CERCETAREA CLUJEANĂ ESTE RECUNOSCUTĂ ȘI PREMIATĂ
În ciuda acestor greutăți, Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Cluj are numeroase realizări, între cele mai recente este decernarea Marelui Premiu al Concursului Internațional Pro Invent pe soiuri de trandafir, de măr și gladiole. În 2015, unitatea a fost distinsă cu Marele Premiu al Societății Române a Horticultorilor pentru obținerea a zece soiuri de pomi, a 14 soiuri de trandafir și a altor șapte noi soiuri de specii floricole.
În ultima vreme, cercetătorii clujeni au creat peste 150 de soiuri de arbori fructiferi, la măr, păr, prun, sau de arbuști fructiferi, la coacăzul negru. Creațiile sunt optim adaptate condițiilor pedoclimatice din zona transilvană, ceea ce le oferă rezistență crescută la boli și la dăunători, dar și o productivitate sporită comparativ cu produșii proveniți din import. Oamenii de știință de aici au obținut și peste 60 de soiuri de trandafiri, dintre care 45 au primit certificat de omologare, unitatea dispunând de o colecție de trandafiri și de un fond de germoplasmă valoroase.
„Avem înscrise la Institutul de Stat pentru Testarea și Înregistrarea Soiurilor (ISTIS) mai multe soiuri de trandafir, avem creații pe care să le omologăm, dar nu avem fonduri. În perspectivă, există și ideea brevetării soiurilor obținute în unitate pentru a le proteja, creațiile care se omologhează acum au statut european. În câmpurile experimentale, avem culturi comparative la măr, la păr, la trandafir. Le vom transmite la ISTIS în momentul în care vom dispune de bani”, ne-a declarat cu amărăciune Eugenia Hărșan.
UN VIS ÎMPLINIT
“Preluarea stațiunii este un vis care durează deja de șase-șapte ani, devenit realitate cu ocazia sărbătoririi a 145 de ani de la înființarea Universității. Patrimoniul genetic este unul de excepție, care permite crearea de noi soiuri și hibrizi pentru agricultura românească. Din păcate, au rămas puțini cercetători în stațiunea pomicolă, iar din cele 1.200 de hectare care erau în trecut, mai sunt doar 168, dar vom încerca să refacem totul și să reconstruim o nouă stațiune”, a declarat presei locale rectorul Doru Pamfil, care la începuturile carierei sale profesionale și didactice a fost cercetător în stațiune, cândva, o unitate etalon pentru horticultura românească.
Articol publicat in revista Ferma nr.2(163) 1-14 februarie 2016
