Toamna a fost secetoasă pentru zona Olteniei, cultivatorii făcând faţă anevoie provocărilor climatice. În aceste condiţii, startul în vegetaţie a întâmpinat dificultăţi majore.

Decizii grele, în primăvară

„Rapiţa a răsărit destul de greu şi nu tocmai unifom, în majoritatea câmpurilor nu se prezintă bine, adică în prima decadă a lunii au fost multe zone sau suprafeţe în care plante erau încă în cotiledoane. Deocamdată nu pot să spun că s-au întors suprafeţe, doar în primăvară se vor lua deciziile. Însă, cu siguranţă, pe jumătatea de nord a judeţului Olt cultivatorii vor întoarce culturile,”, ne-a declarat Liliana Ciulu – Director Vânzări Oltenia Corteva Agriscience.

Grâul a pornit cu stângul

În judeţele Olteniei nu este zăpadă, au fost doar precipitaţii în cantităţi insuficiente, de până la 80 l, în funcţie de areal.

„De asemenea, grâul a răsărit târziu şi nu este în cel mai bun stadiu vegetativ, este încă mititel. S-a semănat când s-a putut, destul de târziu, agricultorii forţând dincolo de epoca optimă. Fertilizarea culturilor s-a făcut cu moderaţie din cauza preţurilor la îngrăşăminte, fermierii fiind foarte sceptici în ceea ce priveşte achiziţia de imputuri, în general. Ca atare, nu este un start bun al culturilor de toamnă!”, a precizat reprezentantul Corteva.

Miză redusă pe prăşitoare

Fermierii olteni au mizat mai mult pe culturile de toamnă, astfel că a scăzut suprafaţa destinată prăşitoarelor. În 2023, producţiile de floarea soarelui s-au cifrat între o tonă şi aproape două, pentru că a fost vânt foarte puternic în toată Oltenia şi plantele s-au rupt. Ceva mai bune au fost recoltele de porumb, cu vârfuri de peste 15 to/ha, pe terenurile irigate. Aşa cum sublinia directorul de vânzări Corteva, fiecare fermier îşi face tehnologia în funcţie de terenul pe care-l are şi de ce vrea să investească. Trebuie plecat de la genetică Premium, care din start oferă premisa unei producţii bune, dacă, evident, este susţinută de tot ce ţine de partea de tehnologie.