Culturile de rapiţă şi cereale păioase ale cultivatorilor vrânceni au avut parte de o bună răsărire şi de un parcurs vegetativ optim, intrând la iernat bine hrănite dezvoltate, curate şi sănătoase.
„Primele două ninsori au acoperit câmpul înverzit uniform cu stratul protector de omăt, deşi pe zona noastră nu prea au fost temperaturi extrem de scăzute”, aflăm de la Gelu Popa, din Pădureni, Mărăşeşti.
Fermierul, ajutat de cei doi băieţi Lucian şi Cătălin, a însămânţat 60 de hectare de rapiţă, 80 cu grâu şi încă 60 de hectare cu floarea-soarelui.
RAPIȚA, CULTURA… RĂPITOARE
„În niciun an nu am avut rapiţă aşa de frumoasă care să intre atât de bine la iernat. Norocul nostru a fost că înainte de semănat a venit o ploaie de 60 de litri care a făcut minuni. La un moment dat, mi-era teamă ca hibrizii produşi la companiile KWS şi Corteva să nu urce prea sus şi să intervenim cu un stabilizator de creştere. Am o rapiţă… răpitoare, ca şi culturile de orz şi grâu!”, îşi arată admiraţia Gelu Popa.
Cultivatorul este mulţumit că şi-a produs singur sămânţa în fermă; din soiul românesc Glosa cumpărat de la distribuitorul său a făcut prima înmulţire. Genetica produsă la Fundulea nu l-a dezamăgit în niciun an. În sezonul trecut, de pe cele 80 de hectare semănate cu grâu, a adunat o medie de 4.500 kilograme la hectar, iar la orzul Cardinal, recolta a fost ceva mai mică.
„Dezamăgirea mare a fost la prăşitoarele de primăvară; dacă la floarea-soarelui cu chin am scos o tonă la hectar, la porumb producţia a fost zero! Şi semănasem o suprafaţă de teren de 160 ha, din care jumătate cu porumb”, explică fermierul, cu dezamăgire.
A CRESCUT PONDEREA CULTURILOR DE TOAMNĂ
Pentru sezonul de primăvară, agricultorii vrânceni au în plan să semene 60 de hectare cu floarea soarelui şi 50 cu porumb; solul a acumulat suficientă umiditate şi permite o realizarea unei prelucrări de calitate.
„Pentru a evita seceta cumplită şi arşiţa ce se instalează în vară, am mărit suprafaţa însămânţată cu culturi de toamnă, la două treimi din totalul exploataţiei. Ce am făcut bine este că am terminat de arat tot câmpul şi am prelucrat foarte bine solul. Niciodată în ultimii ani nu reuşisem acest lucru. În sezoanele trecute am scarificat, deoarece nu intra plugul din cauza uscăciunii!”, precizează inginerul Cătălin Popa, tânărul tehnolog al fermei de familie.
În ferma de la Pădureni, cultivatorii vrânceni nu fac rabat la fertilizarea terenurilor şi a culturilor, chiar şi în ciuda preţurilor exorbitante de pe piaţă.
LA TOAMNĂ SCĂPĂM DE DATORII!
La sfârşitul anului, familia Popa va răsufla uşurată. Startul activităţii agricole a fost unul bun, starea culturilor oferă speranţe în obţinerea unor producţii bune.
„Dacă îmi ajută Dumnezeu, vom achita datoriile după terminarea campaniei de toamnă. Cu seceta de anul trecut ne-a silit să amânăm două contracte aflate în derulare pentru utilaje agricole. În urmă cu 4 ani am achiziţionat două combine şi trei tractoare de puteri diferite: de 300 CP, de 130 CP şi unul de putere mai mică pentru tratamentele fitosanitare. Nu am depus proiecte, din cauza birocraţiei excesive, retehnologizarea fermei am făcut-o cu credite bancare şi leasinguri”, precizează Gelu Popa.
Acesta subliniază că a construit în regie proprie o magazie de 1.000 de tone, care a ajuns să coste vreo 60 mii de euro.
După finalizarea spaţiului de înmagazinare, fermierul i-a făcut proba, depozitând producţia obţinută anul trecut. Acum, în iarnă, a decis s-o vândă la preţul momentului: 1,58 de lei kilogramul de grâu, 1,5 lei cel de orz şi la 3,90 lei kilogramul de rapiţă. Baza de recepţie achiziţii de cereale a unui jucător local se află la nici un kilometru de ferma sa.
Investiţiile din ultimii ani s-au apropiat de 700.000 de euro, semnificativ pentru o fermă de 310 hectare!
un articol de
MARIAN MUŞAT
