În cele 29 de ferme ale IMB semănatul a întârziat cu circa 20 de zile, iar în iulie-august s-au înregistrat 30-40 de zile caniculare cu temperaturi de circa 40oC, care au afectat dezvoltarea vegetativă a plantelor.
„În ciuda vicisitudinilor naturii, am reușit să realizăm obiectivele propuse în proporție de peste 90-95%. Practicăm o agricultură de precizie utilizând cu maximă eficiență inputurile și, în același timp, reducând costurile și pierderile. Urmărim ca an de an să atingem un nivel înalt al performanței tehnologice și al eficienței economice”, a declarat Lucian Buzdugan, președintele CA al SC Agricost SRL într-o apariție televizată.
Învățămintele anului trecut
Insula Mare a Brăilei este un adevărat amfiteatru al cunoașterii științifice, al experimentelor și testărilor, dar nu în ultimul rând al deprinderii învățămintelor. Să trecem în revistă câteva dintre cele învățate de specialiștii din incinta îndiguită și confirmate de practică. „Am învățat că fiecare minut bun de lucru trebuie valorificat din plin, că sistemul de lucrări minime te ajută și când ai exces, și când ai deficit de umiditate. De asemenea, s-a demonstrat că prin aplicarea fracționată, îngrășămintele cu azot sunt valorificate mai bine de către plantele de cultură. La grâu, nu trebuie neglijat momentul umplerii bobului, când are loc sintetizarea proteinei. Lipsa de azot în această fenofază înseamnă proteină mai puțină; de aceea grâul nostru a avut sub 13% proteină; a fost o neîmplinire care a condus la pierderea cu până la 4 euro/tona de grâu”, a explicat Buzdugan.
Potrivit reputatului agronom, în IMB s-au folosit „mai mulți hibrizi în care ne-am pus mari speranțe, mai cu seamă la grâu, însă anul trecut aceștia s-au comportat dezastruos. La porumb, știm hibridul care, în condițiile din 2015, a dat cu o sută de kilograme în plus la hectar”.
O inovație tehnologică a fost utilizarea îngrășământului starter complex. Dacă până acum se administrau doar două elemente – azot și fosfor -, acum se distribuie NPK și sulf. „Lângă sămânță, administrăm îngrășământul strater pentru germinație, mai aplicăm un biostimulator în cultură și a devenit clar că avem asigurat un plus de producție de o tonă la hectar la cerealele păioase. Am realizat la orz aproape zece tone/ha, nu pe sole, ci în ferme de câte 3-4000 hectare”, ne-a declarat Jean Florea, șeful Fermei Vulturul.
În incinta îndiguită se promovează cu obstinație sistemul lucrărilor minime ale solului pentru conservarea apei. Se folosesc mașini și utilaje complexe care lucrează „pe rupte” și necesită numeroase reglaje fine din mers, în funcție de condițiile extreme din câmp.
Tot anul trecut, au fost construite primele depozite semicirculare cu o capacitate de peste 3000 tone de fân de lucernă; a fost realizată prima perdea de protecție și s-a trecut la utilizarea biomasei la deshidratarea lucernei în stația de condiționare. S-a introdus în cultură salcia energetică, o plantă agricolă cultivată pe terenuri cu umiditate ridicată și cu un pH de 5,5-7,5, condiții nefavorabile altor culturi.
2016 – anul tehnologiilor inovative
Pentru specialiștii de la Agricost, 2016 va fi anul inovațiilor. „Am început deja pe primele suprafețe mobilizarea superficială a solului, grăbind astfel procesul de dezintegrare a materiei organice prin încorporarea resturilor vegetale la 5 cm adâncime. Vrem ca în zece ani să consolidăm un strat cu o textură foarte bogată în materie organică fertilă și productivă, o masă biologică activă”, a explicat Mihai Solomei, directorul tehnic al SC Agricost SRL.
Știința și tehnologia inovativă se împletesc în mod fericit în Insula Mare a Brăilei. În acest sens este utilizat noul laborator de cartare agrochimică, prin care se testează acțiunea substanțelor chimice, a fertilizanților, pe baza analizelor elaborându-se minuțioase programe de nutriție vegetală.
Lucerna transportată vrac în vapor
În IMB a fost pusă în funcțiunue, în 2015, o stație pentru deshidratarea și balotarea fânului de lucernă. Potrivit agronomilor brăileni, în condițiile extreme ale anului trecut, lucerna a dovedit că este cea mai rezistentă plantă și la exces, și la lipsă de umiditate. în structura de cultură, planta va ocupa suprafețe mult mai mari în insulă. „Suntem primii din lume care am revoluționat transportul pe apă al baloților de lucernă. Printr-o inovație a noastră, am schimbat tot conceptul mondial care se rezuma doar la transportul containerizat al baloților de lucernă. Acum putem exporta vrac fân de lucernă în baloți de câte 800 kg în cala navelor”, susținut Buzdugan. De asemenea, începând din 2015, în IMB se produce sămânța de lucernă pentru cele peste 5.000 ha, cultură care, în final, va ocupa 15 mii hectare. Referitor la această cultură, trebuie subliniată nesincronizarea în achiziția utilajelor specializate care a dus la diminuarea producției de lucernă. „Am pierdut o jumătate sau o coasă pentru că firma producătoare nu și-a onorat contractul, avem cu ce tăia lucerna, dar nu avem cu ce să o preluăm și transporta”, a recunoscut Buzdugan.
Inovația, ingredientul performanței
Specialiștii din IMB fac cercetări pentru administrarea îngrășămintelor cu azot lichid la soia și la lucernă, pentru optimizarea spațiului de nutriție și reglarea densității plantelor. Numai prin apropierea rândurilor dintre plante, la același nivel al cheltuielii, se obțin sporuri de producție de peste o tonă/ha. Inovația aduce performanță sub aspectul producției și al eficienței economice. Spre exemplu, prin aplicarea fungicidului Opera (cu rol și de stimulator), de la BASF, se obține un plus de două tone de porumb la hectar.
Un asemenea tip de agricultură nu pot să facă decât profesioniștii. Or, din păcate mai avem fermieri „pasionați” de agricultura tradiționalistă, îndeosebi la lucrările solului. „Spre dezamăgirea mea, în IMB sunt câteva ferme private care aplică doar jumătate din tehnologia noastră, dar rămân surprins când văd brazde cât roata carului. Sunt greșeli pe care le fac unii și nu înțeleg de ce? Încerc să cred că le e greu să devină agricultori performanți”, a constatat cu amărăciune Lucian Buzdugan.
În Insula Mare a Brăilei, inovația este ingredientul esențial pentru asigurarea succesului și a performanței. Avea dreptate Lucian Buzdugan când afirma că în IMB există preocuparea și străduința de a crea o cultură a inovației care să fie perenă.
AU RENUNȚAT LA RAPIȚĂ
Motivele pentru care Agricost a renunțat la cultura de suflet a lui Lucian Buzdugan sunt explicate chiar de specialist: „Am făcut o analiză economică și, la media pe care o realizăm de 3500 de kg/ha, valoarea vânzării producției este egală cu valoarea costurilor, deci nu putem cultiva rapiță numai de drag. Rapița trebuie să revină în cultură după un ciclu de patru ani. Fermierul care poate să facă asolament de patru ani și renunță la cultivarea rapiței, face o mare greșeală”.
TEHNOLOGIE REVOLUȚIONARĂ
„Ne pregătim să venim cu o soluție pentru agricultorii care lucrează o mie de hectare. Noi recomandăm ca după planta premergătoare prima lucrare să fie cu Jokerul – un disc performant cu care încorporează resturile vegetale în sol. Avem mașina de semănat Focus cu organe active ce afânează solul, iar odată cu semănatul, la 15 cm lasă fosforul și îngrășământul starter la nivelul boabelor, apoi tasează. Mai sunt necesare o mașină pentru erbicidat, tratamentele fitosanitare și combina de recoltare. De asemenea, mai trebuie un tractor de 350-400 CP. Consumul de motorină este calculat la circa 50 de litri. Iată o tehnologie care, realmente, poate revoluționa activitatea agricolă românească. Sperăm ca la «Zilele Câmpului» din vară să prezentăm mașina și culturile semănate după această tehnologie”, a opinat Nicolae Stroe, directorul cu mecanizarea la Agricost.
Articol publicat in revista Ferma nr.2(163) 1-15 februarie 2016
