Zonele cu temperaturi foarte ridicate în timpul polenizării, precum şi lipsa umidităţii sunt condiţiile în care sorgul este poate realiza o producţie eficientă economic.

De asemenea, în zonele unde culturile de porumb sunt „devastate” de animalele sălbatice, în special porci mistreţi şi urşi, sorgul poate „face faţă acestor dăunători”.

CONSERVARE SUB FORMĂ DE PASTĂ

Lunile de toamnă, septembrie – octombrie sunt (în general) bogate în precipitaţii, astfel că sorgul, în loc să piardă umiditate, acumulează apă/umiditate, astfel că se întârzie foarte mult perioada optimă de recoltare şi, în final, umiditatea boabelor nu scade sub 16%.

„Pentru o bună păstrare este nevoie să facem uscarea, ceea ce costă destul de mult, spre exemplu anul acesta preţul a fost de 23 lei + TVA per procent/tonă de furaj. De aceea am conceput o tehnologie pentru păstrarea sorgului boabe sub formă de pastă în silobag-uri. În aceast fel putem să facem recoltarea sorgului boabe la o umiditate de peste 20%, încă din luna septembrie şi să îl folosim în hrana tineretului bovin”, spune Iustina Lobonţiu, cercetător la Stațiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Creșterea Bovinelor – Tg. Mureș.

În ceea ce priveşte parametrii nutritivi ai sorgului boabe comparativ cu porumbul folosit în hrana tineretului taurin bovin, aceştia sunt apropiaţi sau chiar superiori porumbului.

Experienţele realizate la SCDCB Târgu-Mureş au arătat că prin înlocuirea făinii de porumb cu pasta de sorg nu există diferenţe semnificative în hrana tineretului bovin la îngrăşat şi că sporul mediu zilnic a fost apropiat.

SILOZ DIN PLANTELE DE SORG

Sorgul se pretează foarte bine pentru siloz, în special hibrizii specializaţi pentru siloz. Dacă în ceea ce priveşte cultura pentru boabe, sorgul se apropie relativ greu de producţia realizată la porumb, în condiţii „climatice normale”, în ceea ce priveşte utilizarea pentru siloz (plantă întreagă), sorgul realizează o masă vegetativă care rivalizează cu porumbul.

Perioada optimă pentru recoltarea în vederea însilozării este atunci când primele 2-3 frunze se usucă. Ca urmare a condiţiilor din ultimii ani, s-a constatat un decalaj mare între umiditatea boabelor (a paniculului) şi umiditatea plantei (a părţii vegetative) ceea ce poate fi un impediment pentru însilozare.

SORGUL PENTRU BOABE VS PORUMB

Conform Institutului ARVALIS (Franţa), calităţile nutritive ale sorgului pentru boabe sunt recunoscute:

• conţinut mai mare de proteine faţă de porumb;

• energie metobolizată la pui mai mare vs porumb şi similară în cazul nutriţiei suinelor;

• conţinut de amidon similar sau chiar puţin mai ridicat decât porumbul;

• risc redus de micotoxine (panicul deschis) şi rezistenţă la Diabrotica;

• conţinut redus de acid linoleic şi acizi graşi polisaturaţi;

• conţinut scăzut de tanin;

Toate acestea „recomandă sorgul ca un ingredient de bază în raţia furajeră zilnică iar experienţa fermierilor din Ungaria ne arată că integrarea sorgului în nutriţia animalelor de fermă a dus la optimizarea costurilor cu 5-8%”, s-a arătat în prezentarea făcută de Frederic Guedj, market manager pentru cultura de sorg, Lidea Franţa, la „Conferinţa Sorgul – o alternativă cu beneficii multiple pentru porumb”, organizată de Lidea România la Timişoara în decembrie 2022.

SORGUL BOABE VERSUS PORUMB ŞI ORZ

MS = materie uscată

3 RECOMANDĂRI LA SEMĂNAT

1. Cerințele de căldură ale sorgului sunt mai ridicate faţă de alte culturi, de aceea temperatura din momentul semănatului trebuie să fie de minim 12°C. În zonele colinare, se recomandă începerea semănatului după ce temperatura este de cel puţin 12-14 grade, în special acolo unde diferenţele de temperatură dintre noapte şi zi sunt mari, cum este zona Transilvaniei. Dacă nu are aceste temperaturi la semănat, sorgul nu numai că nu se dezvoltă, dar îşi pierde capacitatea de germinare cu până la 60%.

2. O atenţie deosebită trebuie acordată pregătirii patului germinativ, pentru a se putea asigura o adâncime de semănat uniformă de 2-4 cm şi un contact bun între bob și sol.

3. Densitatea de semănat, în funcţie de gradul de precocitate a hibrizilor, de tipul solului şi condiţiile meteorologice trebuie stabilită luând în calcul pierderi de până la 20% în perioada încolţirii.

CUM ALEGEM HIBRIDUL OPTIM?

La sorg, cu cât grad de precocitate este mai mare, cu atât este mai mic numărul de boabe pe panicul. La hibrizii precoce, numărul scăzut de boabe/panicul trebuie contrabalansat cu o densitate de semănat mai mare, prin comparație cu hibrizii târzii. De asemenea, rezerva mare de apă din sol condiţionează formarea biomasei şi accentuează concurenţa dintre plante în acelaşi timp cu epuizarea rezervei de apă.

Click AICI şi aflaţi detalii despre cultura sorgului!

Umiditatea excesivă a plantelor poate afecta condiţiile de conservare şi calitatea silozului!

un articol de

GHEORGHE GHIŞE