La sfârșitul anului 2020, Comisia Europeană a comunicat tuturor statelor membre recomandările specifice pentru elaborarea, de fiecare țară în parte, a Planului Strategic Național (PNS).

RECOMANDARE DE LA CEL MAI ÎNALT NIVEL

Printre recomandările trimise României se află și aceea de a acorda atenție plantelor proteice, întrucât țara noastră dispune de un climat favorabil acestor culturi. Un alt argument adus de forul european este și acela că România performează deja în acest sector, ocupând locul trei în Uniunea Europeană în ceea ce privește suprafața cultivată cu soia.

UN PACHET COMPLET DE BENEFICII

Două ar fi avantajele includerii culturilor proteice în planul de rotație a culturilor:
1. Ar fi îmbunătățită calitatea solului și
2. Ar fi utilizată o cantitate mai mică de fertilizanți.
În plus, ar fi înregistrat un avantaj și la capătul lanțului alimentar, pentru consumatorul final, care va dispune de o ofertă mai bogată de proteine vegetale. Toate statisticile indică o creștere a cererii pe piața agroalimentară de produse pe bază de plante. Obiceiurile alimentare ale europenilor sunt în schimbare accelerată, balanța înclinând în favoarea unei diete vegetariene. Soia este materie primă pentru laptele vegetal din care se obține brânza tofu, dar și pentru diferite texturi care imită carnea.

foto: canva.com 

IMPORTĂM MASIV SOIA MG

Totodată, soia este utilizată ca hrană în sectorul zootehnic. Țările europene care au un sector zootehnic bine dezvoltat importă marfă din Statele Unite și Brazilia, dar soia cumpărată de pe cele două continente americane este modificată genetic (OMG), în timp ce Uniunea Europeană interzice culturile de soia modificată genetic.

În 2020, fermierii români au cultivat cu soia o suprafață totală de 165.460 de ha. Pe primul loc se situează Italia, cu 256.130 de ha, urmată de Franța, cu 186.000 de ha. Precizez, în context, că fermierii care cultivă soia, una dintre cele mai răspândite și utilizate plante proteice, încasează sprijin cuplat pe unitatea de suprafață, cuantumul fiind anul trecut 212,88 euro/ha. Atenția sporită pe care o acordă Uniunea Europeană culturilor proteice este motivată și de faptul că, în prezent, statele membre sunt dependente de importuri, cu precădere din Statele Unite. De peste Ocean sosesc anual cantități uriașe de soia modificată genetic, aliment de bază pentru furajarea animalelor.

COMISIA RECOMANDĂ, ROMÂNIA POATE OFERI? CIFRELE VORBESC

Recomandarea Comisiei Europene privind extinderea culturilor proteice în România ne găsește într-un ușor declin în ceea privește cel puțin cultura de soia. Am notat deja că, potrivit Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, în 2019 suprafața cultivată cu soia a fost 158.100 ha. Producția totală a fost de 415.900 tone, cu un randament mediu la hectar de 2.630 tone. Datele sunt scăzute față de anul 2018, când suprafața a fost de 169.400 ha, recolta totală de 465.600 t, iar media la hectar de 2.748 t. De altfel, anul 2018, dacă ținem cont de statisticile ministeriale, a fost vârful unei perioade de nouă ani, anul de referință fiind 2010.

PREȚURI MAI MICI LA EXPORT

În schimb, în 2019, România a exportat cea mai mare cantitate de soia începând din 2010: 276.497,3 tone, cu o valoare de 97.609.200 euro, mai mică decât în 2017, când valoarea a fost 101.548.100 euro, dar cantitatea exportată a fost mai mică, 273.952,1 tone. Un semn clar că prețurile la export au scăzut, situație reflectată și în diminuarea prețului mediu de livrare de la fermă către comerciant: 1,34 lei/kg în 2017, 1,30 lei/kg în 2019. Vârful a fost atins în 2013, 1,81 lei/kg.

SUNT CULTURILE PROTEICE O ȘANSĂ PENTRU FERMIERI?

• Cultură rentabilă, dar cere apă
Doru Stoica din comuna Jijila, județul Tulcea, a cultivat anul trecut 50 hectare cu soia și se declară mulțumit de rezultate: ”Este o cultură rentabilă, dar fără irigații nu merge. Am investit în echipamente de irigații, terenurile aproape de Dunăre și astfel am reușit să asigur apa necesară. Producția medie a fost anul trecut de 2.000 t/ha, aceasta poate ajunge și la 4-5000 t. Am vândut cu 2 lei/kg, deci undeva la 4.000 de lei/ha încasări brute, eu zic că e bine”.
Sigur, sunt și cheltuieli, atât cu energia electrică necesară pentru echipamentele de irigat, cât mai ales cu tratamentele. Cultura de soia trebuie bine îngrijită. ”Cel mai agresiv dăunător e păianjenul roșu, trebuie să aplici tratament preventiv. Cu toate acestea, avantajele sunt mari: soia e cea mai bună cultură premergătoare, încasăm și sprijinul cuplat, vindem și la un preț bun. Din ce știu, soia noastră e prelucrată în fabrici din țară, mai departe e posibil ca o parte din uleiuri și șroturi să meargă la export”, declară cultivatorul.

• ”Tehnologie prea scumpă, subvenție prea mică”
Un alt fermier, Daniel Nica, susține că dintre leguminoase, singura cultură profitabilă este cea de lucernă, întrucât ”știm să o cultivăm, este piață”. ”Ne pricepem să cultivăm și soia, dar tehnologia e prea scumpă, iar subvenția prea mică”. Mazărea, ”dacă nu e însămânțată cât mai din vreme și nu sunt precipitații în aprilie-mai, nu prea se face. Procentul de reușită este de 25%, un an din patru. Și nu e nici piață dezvoltată, automat nu e preț”, spune Daniel Nica.
Fasolea ar avea ”ceva piață, prețul este ok, dar nu avem tehnologie pentru recoltat mecanizat. Există combină specială, dar e prea scumpă”. Bobul și lintea? ”Nu avem tehnologie, nu avem piață. Năutul e un dezastru”, încheia fermierul.

VIITORUL SOIEI ÎN LUME ȘI ÎN UE

Comisia Europeană prezintă date, estimări şi scenarii despre cum va arăta agricultura şi piaţa agricolă în UE şi în întreaga lume în următorii zece ani. Producţia de leguminoase a UE ar ajunge la 6,3 mil. tone.
Soia pentru boabe îşi va continua evoluția rapidă în UE până la 1,3 mil. ha în 2030 (+3% pe an). Cu cât îi va crește prețul în următorii 10 ani? Click AICI și vezi care va fi viitorul soiei în lume și în UE?

un articol de
STELIAN RĂDESCU