„La această dată, culturile de câmp în judeţul Olt nu arată aşa de bine din cauza secetei şi a căldurii excesive. Avem pierderi importante, vizavi de legumele cultivate în spaţii deschise, mai cu seamă la tomate şi ardeioase. În unele bazine legumicole mai bine de 50 la sută din fructe au fost arse de razele soarelui, mare parte din flori a avortat, iar costurile cu irigaţiile s-au triplat faţă de un an normal”, ne-a declarat preşedintele Sindicatului care numără peste şase sute de membri.

Protecţie eficientă cu plasă de umbrire
Firesc, am cerut şi sfatul specialistului: „Arsura solară debutează ca o pată pe fruct, albicioasă; practic, ţesurile sunt distruse de radiaţia UV, după care în timp se necrozează fructul care, bineînţeles, se strică, se depreciază. În timp, pagubele vor fi foarte mari, mai ales că în perioada aceasta razele UV depăşesc nivelul 7 aproape în toate zonele ţării, deci radiaţii ultra violete puternice”, a explicat Costel Vînătoru, cercetător ştiinţific gradul I al Staţiunii de Cercetare – Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău. De aceea, cultivatorii au nevoie de cheltuieli suplimentare pentru a proteja aceste plante cu anumite substanţe care protejează până la un punct – nu foarte mult – culturile de arsura solară. Însă cel mai întâlnit procedeu în practică este folosirea plasei de umbrire care, odată montată, protejează eficient culturile de solar, recomandă omul de ştiinţă buzoian.

Căldura a înmulţit generaţiile dăunătorilor
Liderul legumicultorilor din Olt a completat tabloul dramatic cu încă o problemă: „Dacă în anii cu fenomene meteo extreme, cu precipitaţii abundente, se simte din plin presiunea bolilor, din păcate, acum, când sunt temperaturi excesive, ne pun probleme dăunătorii care fac cu peste cinci-şase generaţii pe an mai mult decât de obicei. Asistăm astfel la un atac masiv în culturile de solar (îndeosebi la vânătă şi la ardei), dar şi în câmp (mai puţin la tomate), din partea unor dăunători destul de periculoşi precum păianjenul roşu comun, păianjenul lat şi tripşii. Legumicultorii noştri au reuşit cu greu să-i controleze, dar în unele ferme avem chiar şi culturi compromise în totalitate. Riscul este că dacă fermierul nu e atent sau nu ştie ce se întâmplă, făcând tratamente la întâmplare, se poate ca în 48 de ore să rămână sărac. Şi am înregistrat destule cazuri”, atenţionează Ion Păunel.

Supraproducţie cu legume borşite
Potrivit acestuia, legumicultura de câmp nu are perspective atât de bune deoarece se manifestă pregnant fenomenul de coacere prematură, de borşire a legumei. „Acum două săptămâni am mers desculţ în câmp (aşa cum o făceam când era copil) şi nu am putut sta nici 20 de secunde într-un loc; erau peste 50- 60 de grade pe sol. Păi dacă nu rezistăm noi, dar plantele cum să reziste!?”, s-a întrebat retoric legumicultorul. Acesta a continuat susţinând că la această dată (18 august) „este supraproducţie, preţurile sunt mici, dar se pare că de câteva zile s-a schimbat puţin situaţia; a început să crească consumul pe partea de tomată. Timp de o lună, o lună şi jumătate, în pieţele din Slatina, roşiile erau vândute cu 1,5 lei la tarabă şi cu 60-80 de bani la en-gros de acasă. După analiza mea şi după informaţiile pe care le primesc, preţurile par mult mai mici decât anul trecut. Este un an prost pentru legumicultură!”, a concluzionat Ion Păunel.

CER DEVANSAREA PROGRAMULUI “TOMATA” CU 15 ZILE
Peste 80% din cei 4000 de legumicultori olteni înscrişi în programul de sprijin pentru tomate au primit cei 3.000 de euro, ne-a informat Ion Păunel. Liderul sindicaliştilor olteni cere devansarea programului, ciclul al doilea, la mijlocul lunii octombrie. „Dacă în primăvară s-a găsit formula să se prelungească programul până la 15 iunie, am dori ca şi acuma să se devanseze undeva de la 15 octombrie, pentru că temperaturile excesive ar putea să aducă pierderi de producţie. Avem o supramaturare a recoltei şi vom culege cantităţi mai mari de roşii în această perioadă decât în noiembrie şi în decembrie. Dacă vom avea o toamnă timpurie, atunci nu ar fi probleme”, consideră Ion Păunel.

TORNADA ŞI GERUL I-AU DISTRUS SOLARUL!
Mare năpastă a căzut pe capul legumicultorului Cezar Căruceru, din comuna Cuca, judeţul Galaţi. O furtună iscată din senin în ziua de 3 august i-a dezvelit solarul ridicat de el anul trecut cu mare trudă. „Am circa 100 mp de solar în vecinătatea pieţei agroalimentare a comunei. Acolo a fost ridicată o construcţie cu acoperiş provizoriu de către primărie, pentru comercializarea produselor de origine animală. Furtuna a fost atât de puternică încât a decopertat acoperişul din tablă al halei şi cu tot cu şipcile de susţinere, le-a aruncat peste solarul meu”, ne-a declarat Cezar Căruceru. Legumicultorul s-a nevoit acum să cumpere folie cu 23 de milioane de lei vechi pentru a înveli numai o parte a solarului. Producătorul agricol nu a găsit înţelegere la Primăria Cuca şi în această situaţie este nevoit să se adreseze instanţei de judecată.

„Ies pe pierdere, în mod sigur!”
„Am cultura a doua de roşii pe circa 60 la sută din suprafaţă. Alături sunt răsadurile de castraveţi semănaţi la începutul lunii august pentru a fi plantate în solar. Dimineaţa ud un pic aşternutul germinativ, turba în amestec cu pământul. La sfârşitul lunii septembrie voi ieşi pe piaţă cu tomate, dacă vă uitaţi, unele plante au şi înflorit deja. Voi vinde la stradă şi la piaţa en-gros din Matca. Preţurile au fost bune în primăvară. Dar la scurt timp, s-au prăbuşit! Au venit importurile masive. În sezonul viitor, am de gând să încep cu castraveţii timpurii”, ne arată Cezar Căruceru planurile lui, umbrite de deznădejde: „Pentru mine a fost un an prost, pentru că zăpada căzută în luna aprilie a distrus cultura de roşii, practic s-a terminat primul buchet. Nu interesează pe nimeni. În acest sezon ies pe pierdere, în mod sigur; faţă de anul trecut nu produc nici 25 la sută”, a concluzionat legumicultorul cucan.

Articol publicat in revista Ferma nr. 15 (198) (1-15 septembrie)