În fapt, familia Dan, cea care manageriază afacerea, dezvoltă simbionţi pentru mai multe specii de leguminoase, precum mazăre, fasole boabe, lucernă sau trifoi. O parte a produselor dezvoltate pe strada Livezii din Livezeni a obţinut şi certificarea pentru folosirea în culturile ecologice. Deşi aceşti simbionţi sunt fiinţe bacteriene, deci naturale, legislaţia le încadrează la… pesticide! E ca şi cum copiii născuţi în urma fertilizării in vitro ar fi nişte entităţi chimice, nu oameni. Dar să nu ne mai mirăm de deficienţele legislaţiei autohtone, că devenim… simbionţi!

Trebuie spus că soia a fost importată din zona Pacificului, acolo unde se găseşte, în mod natural în sol, şi simbiontul. Ceea ce în Europa nu avea cum să existe. De la început, în afara arealului natural, s-a simţit lipsa simbiontului. De aceea, în anii ’30 ai secolului trecut, în România soia a fost lansată în cultură cu preparatul bacterian necesar. Apoi, zeci de ani, în reţeaua de cercetare agricolă au fost serioase preocupări pentru aceşti simbionţi. Au fost izolate bacterii noi şi identificate tulpini şi aşa s-a determinat constant intensitatea simbiozei.
Când familia Dan a abordat subiectul, principala preocupare a fost realizarea unui suport care să protejeze viabilitatea microorganismelor, din momentul bacterizării seminţei, până la introducere sa în sol. Trebuie precizat că aceste bacterii sunt sensibile la razele ultraviolete, deci tratamentul seminţelor se realizează obligatoriu la umbră. {i neapărat în ziua în care sămânţa va fi pusă sub brazdă! Altfel există riscul diminuării numărului de simbionţi viabili.

Poliriz S a bacterizat peste 20.000 ha cu soia, anul trecut
Dacă facem un calcul simplu, putem constata că e vorba de 15% din piaţă. Ceea ce nu este de colea, vorba românului. Asta în condiţiile în care firmele mari de seminţe au cam trecut la bacterizarea seminţelor în sac. Aici, ne avertizează Jozsef Dan junior, e o problemă: „Doar seminţele drajate pot asigura viabilitatea bacteriilor, altfel condiţiile de transport şi de depozitare pot afecta simbionţii”. Alte firme de distribuţie a inputurilor ataşează plicul cu inoculant la sacul de seminţe. Ceea ce a început să facă şi familia Dan. Cultura conţine şapte tulpini de bacterii, care acoperă întreg arealul României. Fiecare tulpină se dezvoltă mai bine în anumite zone de cultură, iar riscul de ineficienţă este redus la minim. Trebuie subliniat că simbionţii dezvoltaţi la SC Transapicola SRL sunt perfect adaptaţi condiţiilor de sol şi a celor climatice din ţara noastră, deoarece aici s-au dezvoltat pe parcursul a zeci de ani.

Realitatea din teren privind inocularea împarte distinct lumea fermierilor…
…dar de fiecare dată fermierii superspecializaţi fac alegerile cele mai bune în urma unor experienţe multianuale. Produsele de inoculat seminţele leguminoaselor, fabricate sub denumirea de Poliriz, pot aduce sporuri de producţie – măsurate atât de cercetarea fundamentală, cât şi de cercetarea aplicată – de până la 29-30%. La mazăre, promite Dan Jozsef junior, în urma rezultatelor deţinute, producţia creşte curent cu 10% iar aportul de azot atmosferic transferat în sol este un plus de nemăsurat. Nici o altă formă de azot obţinut prin sinteză nu are eficienţa celui adus de natură. Să pomenim doar de faptul că acesta nu se levigă iar absorbţia lui este una fericită. Nu am găsit un cuvânt mai bun care să redea plastic ceea ce se întâmplă la nivelul rizomilor. Simbioza este ca o căsnicie, iar produsele chimice pe bază de azot pot strica această legătură. De altfel, spunea Jozsef Dan junior, chimizarea excesivă nu este cartea câştigătoare pentru viitorul agriculturii!
Cât priveşte fermierii care văd agricultura doar ca pe un business anual, aceştia sunt cei mai dăunători fenomenului agricol. Căci pământul nu e un mijloc fix care poate fi înlocuit, mai spune încă tânărul inginer horticol!

Importanţa bacterizării trece dincolo de calculul profitului cu orice preţ
Metodele biologice, în general, şi bacterizarea, în speţă, sunt procese relativ ieftine. Procese în care un leu investit se poate întoarce înzecit, ne spune Jozsef Dan senior. Dar, pretinde acesta, cum este şi firesc, „inocularea necesită atenţie şi grijă. Rizosfera este domeniul în care intervenţia motivată poate aduce rezultate spectaculoase în asigurarea sănătăţii plantelor, a reducerii cheltuielilor şi, evident, a rezultatelor economice pozitive. Avem elementele necesare şi căutăm posibilităţi de colaborare cu cercetarea. Aici va trebui să facem o investiţie. Deşi toate produsele noastre sunt biologice, codul CAEN după care suntem evaluaţi ne încadrează la pesticide!”. Aici pomeneşte de platformele Donau Soja, organizate cu mult suflet de Dragoş Dima, ca despre un fapt lăudabil, care a adus participanţii şi partenerii la un loc. Cultivatorul poate vedea pe viu oferta de inoculanţi şi, evident, rezultatele lor. „Din discuţiile purtate cu fermierii prezenţi în platformele Donau Soja, am constatat că se pot asambla tehnologii mai complexe şi mai eficiente. Sperăm ca, încetul cu încetul, inoculantul să ajungă la cultivator împreună cu sămânţa. De aceea am bătut palma cu Naturevo”, explică Jozsef Dan senior.
Celor care cultivă soia, mazăre, lucernă, trifoi sau fasole le recomand să încerce bacteriile născute la Livezeni, pe tărâm românesc. Mai ales în anul acesta, în care sărbătorim o sută de ani de la Marea Unire, să încercăm să gândim româneşte şi în agricultură.

POLIRIZ S ESTE FABRICAT ÎN ROMÂNIA ÎNTR-UN BUSINESS FAMILIAL
Totul este făcut de mâna familiei Dan. E ca şi cum ar fi legaţi ombilical de acest business, pe care Seniorul l-a trecut deja spre Junior ca o moştenire genetică. Firma a apărut în vâltoarea privatizării iar activitatea de înmulţire a inoculanţilor a devenit cu adevărat o afacere abia la majorat. De prin 2000 s-au apucat să dezvolte aceşti simbionţi şi drumul nu a fost întotdeauna drept. S-au lovit de „infecţii”, de tot soiul de accidente, care le-au scos peri albi, dar, iată că acolo unde se pune sârguinţă, suflet şi, evident, multă minte, rezultatele nu pot să nu apară. Cei doi Dani se ocupă şi cu albinăritul şi au şi acum peste 200 de stupi cu care ies în pastoral. Pe la fermieri de poveste. Aşa că am fost martor la multe poveşti frumoase despre oameni speciali.
De altfel, spune cu zâmbet meseriaş Jozsef Dan senior: „Avem şi în prezent preocupări apicole. Firmele mici nu se pot baza pe un singur domeniu de activitate. Avem însă un motiv de bucurie că se ştie acum de noi. De aceea ne revine sarcina să dovedim că merităm atenţia. Personal, sunt medic veterinar pensionar şi am lăsat băiatului firma. Dar am satisfacţia şi bucuria că, la bătrâneţe, Domnul mi-a dat şi un rost pentru zilele pe care sper să mi le mai dea”.

Articol publicat in revista Ferma nr. 3/207 (ediţia 15-28 februarie 2018)