În general, este vorba despre recoltarea, transportul din câmp și depozitarea producției de porumb, în zonele în care activitatea a fost întreruptă de frontul de precipitații.
BOTOȘANI
Soia și porumbul – culturi calamitate
După seceta cumplită de vară-toamnă, în luna octombrie producătorii agricoli botoșeneni s-au confruntat cu excesul de umiditate. „Ne-a plouat 130 l/mp în decurs de cinci zile, s-au creat condiții pentru semănat, dar sunt unele tarlale unde nu se poate intra, pentru că apa băltește pe mari suprafețe. Nu știu dacă se zvântă curând solul; cerul este înnorat și temperaturile nu sunt dintre cele mai favorabile. De mai bine de trei zile stăm pe loc cu lucrările”, ne-a declarat Dumitru Avădanii, din comuna Manoleasa, vicepreședintele Asociației Cultivatorilor de Cereale și Plante Tehnice Botoșani.
La începutul lunii noiembrie, fermierul, care exploatează 1.300 de hectare situate în nord-estul județului Botoșani, pe malul lacului de acumulare Stânca-Costești, mai avea de muncă în câmp. Nu terminase semănatul grâului, încorporase sămânța sub brazdă pe circa 300 ha și mai avea vreo 50 de semănat. Soiul Glosa se pretează cel mai bine pe terenurile lui.
Nu realizase nici arăturile adânci de toamnă. „Mai avem de recoltat la soia de pe cele 220 ha. Cultura e calamitată, iese până într-o tonă/hectar. Dar sunt și fermieri care scot 300 kg, unii care au cosit-o, n-a rodit deloc!”, a susținut fermierul. Acesta ne spune că va păstra o parte din recoltă pentru sămânță, iar pentru restul așteaptă beneficiari. „Livrarea este foarte slabă; prețul, de mizerie! Ne întreabă angrosiștii dacă primim sprijinul cuplat. Zic: «Băi, ăștia au 1.000 de lei pe hectarul de soia, ia să le dăm 1,2 lei/kg!»” arată Dumitru Avădanii.
Fermierul botoșănean nu are păpușoi de recoltat. E… terminat! „La porumb nu avem ce recolta. Eu am avut în cultură 200 ha, de pe primele două hectare am cules 600 kg de boabe. A trebuit să mă opresc din cauza ploilor. Deci, în final, dacă obțin 60 tone de pe cele 200 ha, sunt mare! Am încercat să-l dau la tocat pentru furaje, dar nu am găsit cumpărători. Cocenii i-am balotat și-i păstrez pentru crescătorii de animale. La noi, nu a rodit deloc porumbul, foarte mici sunt producțiile!”, a concluzionat fermierul.
Rapița și grâul au vegetația întârziată
Cultivatorul a pus rapiță pe 200 ha, a răsărit eșalonat, după cum au căzut precipitațiile. „Dacă au avut ploaie, plantele au ieșit, am tarlale care acoperă pământul, am sole în care plantele sunt în patru frunze, dar și suprafețe în… cotiledoane. Cultura e fertilizată cu Physiostart – 25 kg/ha, un biostimulator microgranulat. Grâul nu a răsărit, că a scăzut temperatura, a fost îngheț și vreo trei zile au fost minus 2 grade”, a precizat fermierul, care susține că lucrează cu două semănători performante Lemken. Mecanizatorii fermei lui sunt Neculai Coțovanu și Marian Ciobanu, angajați cu contract de muncă.
Încărcătură mare de mistreți
Dumitru Avădanii are probleme mari cu sălbăticiunile pădurii. „Încărcătura de mistreți e foarte mare în zonă. Aproape de noi, există pesta africană, s-au găsit câțiva porci morți, dar nu s-a confirmat pesta africană. Sălbăticiunile vin din Moldova și Ucraina. Sunt turme mari cu sute de porci; anual distrug până la 40-50 la sută din porumb în județ”, a precizat fermierul.
GORJ
Producții mulțumitoare
La începutul lunii noiembrie, fermierii gorjeni mai aveau de recoltat porumb. Inginerul Gheorghe Petcu, președintele Asociației Producătorilor Agricoli Gorj, a cultivat trei sute de hectare. “La noi anul acesta a plouat, producția este mulțumitoare. Mă închid cu 7,5 t/ha. Am avut sole și cu 9,5 t. Nu am adaptat hibrizii la condițiile de sol”, ne-a declarat fermierul. Acesta a explicat că ar fi avut recolte mai bogate, dar…: “Noi obținem recoltă în anii secetoși; avem terenuri foarte bune, unele cu ceva mai multă apă. Am pus P9903, un hibrid semitimpuriu – FAO 360, și un altul de la Monsanto. Excesul de umiditate și, probabil, faptul că am dat îngrășăminte numai când am semănat, ne-a tras în jos recolta”.
Cultivatorul intenționa să semene în luna noiembrie circa 80 ha cu grâu, dar au existat condiții de semănat. „E o poveste cu terenul ăsta, este pregătit de multă vreme. Am avut o solă cu grâu Apache. Astă-primăvară a fost inundată; ceea ce a mai rămas din grâu a fost mâncat de mistreți! Așa că am avut destul timp să pregătesc terenul pentru toamnă”, a susținut Gheorghe Petcu.
Fermierul ne spune că deține dotarea tehnică necesară. A cumpărat o combină Claas Tucano de la o expoziție agricolă. Acum mai vrea să achiziționeze o semănătoare pentru culturile prășitoare, pe opt rânduri, și un tractor de 300 CP pentru lucrările solului. Are doi specialiști în mecanizare de elită: pe inginerul Petre Stoian, secondat de Dorin Nițu, tehnician în mecanica agricolă.
O cultură cu… emoții!
Fermierul deține silozuri în care a depozitat 1.200 tone de porumb. Nu a vrut să vândă din recoltă. „E bine pentru noi că a urcat un pic prețul la 57-58 de bani kilogramul. Dacă va ajunge undeva la 62, voi «mărita» păpușoiul! Până atunci, am băgat bani și acum stau cu emoție!”, ne-a declarat Gheorghe Petcu.
Agricultorul gorjean mai are porumb în câmp; probabil că în prima decadă a lunii noiembrie va încheia culesul, dacă vremea va fi prietenoasă. Până atunci, stă cu emoție de teama hoților și a sălbăticiunilor. Mi-a spus că o turmă de vreo 40 de mistreți a dat iama prin lanuri. „Noi muncim pentru mistreți, rromi și hoți, asta-i viața noastră de agricultori!”, a conchis amar, președintele Asociației Producătorilor Agricoli Gorj.
OLT
Campanie agricolă încheiată
În județul învecinat, Ilie Popescu, fermier ce lucrează 3.000 de hectare, este mulțumit. A terminat cu bine campania agricolă de toamnă. A recoltat porumbul de pe cele 500 ha cultivate, obținând o medie de 7 t/ha. Are însămânțate 700 ha de rapiță, o parte este răsărită, cu apariția primei perechi de frunze, pe solele semănate în epoca optimă, iar altă parte este în curs de răsărire. „Boabele de grâu, numai din soiurile românești, încorporate în sol pe 1.300 hectare, au suficientă umiditate și temperaturi optime de răsărire. De asemenea, am finalizat și ogoarele de toamnă și urmează să executăm o erbicidare la rapiță”, ne-a declarat Ilie Popescu. Agricultorul oltean privește cu speranță spre câmp! De altfel, ca toți ceilalți cultivatori care au pornit în noul an agricol cu gândul la viitoarele recolte bogate.
PROMISIUNEA CU PICIOARE SCURTE
Dumitru Avădanii, vicepreședintele Asociației Cultivatorilor de Cereale și Plante Tehnice Botoșani, susține că pe tot județul sunt 147 mii de hectare calamitate. „S-au făcut unele demersuri la Guvern pentru ca fermierilor din Botoșani să li se dea cu prioritate subvenția pe suprafață aferentă lui 2016, că pentru anul 2015 nici vorbă de așa ceva, sunt agricultori care încă mai așteaptă banii. La fel să se procedeze și cu despăgubirile pentru culturile calamitate. De asemenea, ni s-a promis un ajutor de urgență pentru construirea de fântâni de mare adâncime, că au suferit de sete în vară animalele”, a susținut fermierul.
Și cum promisiunile au picioare scurte… Totuși, din discuțiile purtate între LAPAR și Executiv, se pare că se va aproba în avans subvenția pentru fermierii botoșeneni, dar nu mai mult de 20% din cheltuielile/hectar, ceea ce ar însemna 4-500 lei/ha. Extrem de puțin, aprecia Dumitru Avădanii: „400 lei e prețul arăturii sau ceva motorină”.
CÂT COSTĂ O ZI ÎNTÂRZIERE LA SEMĂNATUL GRÂULUI?
Vremea capricioasă din octombrie, cu ploi abundente și revărsări de râuri în unele zone, nu a permis semănatul întregii suprafețe planificate a se cultiva cu grâu, astfel că lucrarea trebuie urgentată și finalizată rapid.
Din cercetările efectuate în stațiunile agricole din țară a rezultat că pentru fiecare zi întârziere a semănatului în luna noiembrie, recolta se diminuează cu mai mult de 100 kg/ha. Deci, întârziind semănatul până la sfârșitul primei decade a lunii noiembrie, pierderea se ridică până la circa 1000 kg/ha. Socotiți cât înseamnă această pierdere în bani, în funcție de suprafața pe care o lucrați.
Pentru reușita semănăturilor târzii este necesară mărirea cantității de sămânță cu 10-15%. Deci un cost în plus. Dar cu ce rezultate? Culturile înființate târziu nu mai înfrățesc din toamnă, iar frații formați târziu în primăvară rămân frați „de poală”, sterili, deci recolta va fi formată numai din spice produse pe tulpini principale. Rezistența la iernare a soiurilor autohtone, cât și a celor provenite din țări cu climă asemănătoare cu cea din țara noastră asigură buna iernare a plantelor, cu pierderi minime cauzate de îngheț.
Lucrările lunii noiembrie prioritare în cultura mare sunt:
• Încheierea semănatului grâului pe ultimele suprafețe nesemănate;
• Verificarea răsăririi și a stării fitosanitare a culturilor semănate în toamnă;
• Fertilizarea cu îngrășăminte organice și chimice greu solubile pentru culturile de primăvară și aplicarea amendamentelor cu calciu pe solurile acide;
• Eliberarea terenurilor de resturile vegetale și efectuarea lucrărilor de bază ale solului;
• Verificarea produselor depozitate.
Articol publicat in revista Ferma nr.19(180) 1 – 15 noiembrie 2016
