Secetă și prețuri mici, provocările anului 2024. Ce va aduce 2025?
2024 s-a dovedit a fi încă un an plin de provocări pentru fermierii României. Climatul, politicile agricole și accesul la piețe au jucat un rol crucial în modelarea peisajului agricol al țării noastre.
Agricultura românească traversează în ultimii ani o perioadă dificilă, caracterizată de lipsa predictibilității și de un cumul de probleme structurale, climatice și economice. Fermierii, deja afectați de secetă și de lipsa lichidităților, resimt din plin lipsa unei strategii coerente la nivel național.
După un 2024 marcat de secetă și prețuri mici la vânzarea cerealelor, agricultorii au tras linie și au făcut bilanțul. Ce a fost rău, ce a mers mai bine și care sunt lecțiile învățate!
COSMIN MICU: COSTURI ÎN CREȘTERE, PROFIT ÎN SCĂDERE
Cosmin Micu, fermier din Mănăștur, județul Arad, lucrează 1.500 de hectare în Câmpia de Vest și spune că anul 2024 a fost unul dintre cei mai dificili pentru fermieri, o combinație devastatoare între costuri ridicate, secetă extremă și prețuri de vânzare extrem de scăzute.
„Fermierii s-au decapitalizat încă din 2023 iar prețurile scăzute la cereale în 2024 au agravat situația. Dacă vorbim de cultura porumbului, bătaie de joc! Și acum porumbul e 85 de bani, până în 90. Spre comparație, în anii precedenți de secetă, cum au fost 2012 sau 2017, fermierii se bazau pe prețuri mai bune care compensau lipsa producției.
În ultimii doi ani, însă, nu am avut nici producție și nici preț, mai ales la porumb. Și asta i-a pus în mare parte pe butuci, să zic așa, pe mulți dintre noi”, afirmă Cosmin Micu.
Fermierul a înregistrat producții foarte bune la culturile de toamnă, în contrast cu cele de primăvară, care au fost slabe. Singurele rezultate notabile le-a avut la porumbul irigat. Tocmai de aceea va continua investițiile în irigații.
ALEX DEGIANSKI: PREȚURI VOLATILE, PRODUCȚII DECIMATE
Alex Degianski, coproprietar Forest and Biomass România, societate care exploatează 5.000 de hectare în Giulvăz, județul Timiș, spune că în 2024, agricultura românească a continuat să se confrunte cu provocări majore, generate în primul rând de condițiile meteo care au decimat producțiile și de prețurile scăzute la vânzare, care de cele mai multe ori nu au acoperit costurile ridicate ale fermierilor.
„A fost un an prost, destul de prost din punct de vedere al producțiilor de rapiță, porumb și soia, dar a fost un an bun din punct de vedere al producțiilor de grâu și floarea-soarelui”, spune Alexander Degianski.
Chiar și în cazul culturilor irigate, diferențele au fost semnificative: „În irigat, soia a fost la fel de proastă ca în neirigat. În irigat, porumbul, deși am avut foarte puțin, doar 60 de hectare de porumb irigat, a făcut producție excelentă, de 13 tone la hectar, însă cel neirigat, de la 3 la 5 tone”, explică fermierul.
COSMIN IANCU: CEL MAI PROST AN DE CÂND CULTIVĂM PORUMB!
Cosmin Iancu gestionează 1.100 de hectare în județul Ilfov și continuă tradiția de trei generații a familiei sale. Anul 2024, însă, a fost unul dintre cei mai dificili pentru fermier.
”Din punct de vedere agricol, anul 2024 știm cu toții că a fost un an foarte greu pentru ceea ce înseamnă agricultura din sud-estul României, un an în care regimul pluviometric foarte scăzut, coroborat cu perioadele de arșiță și temperaturi foarte ridicate din perioada verii, au condus la obținerea unor producții foarte scăzute”, explică tânărul fermier.
Aceste condiții dificile au lovit cel mai tare culturile de primăvară, inclusiv porumbul, care reprezenta până acum o cultură importantă în ferma familiei sale. ”Este cel mai prost an de când cultivăm porumb, care, la mine în fermă era cea mai valoroasă cultură. În 2024, cultura a fost compromisă în procent de 95%. Din păcate, pierderea este așa de mare încât mica brumă de profit obținută la toate celelalte culturi nu reușește să acopere pierderea de la porumb”, spune Cosmin Iancu.
SECETA A FĂCUT RAVAGII ÎN 2024
Datele centralizate în toamna anului 2024 au arătat pagube pe o suprafaţă de peste 320.000 hectare la culturile înfiinţate în toamna lui 2023, din care peste 200.000 hectare cu grâu.
Seceta a afectat semnificativ și culturile din primăvara anului 2024, pe o suprafață de 2,2 milioane de hectare, în special porumb şi floarea soarelui, dar şi plantaţii pomicole şi viticole.