Anul 2024 s-a dovedit a fi unul plin de provocări pentru sectorul agricol din România.
Climatul, politicile agricole, inovațiile tehnologice și accesul la piețele internaționale au jucat un rol crucial în modelarea peisajului agricol al țării noastre. Să trecem în revistă principalele momente care au definit anul ce tocmai s-a încheiat.

Condițiile climatice
Climatul anului 2024 a fost marcat de variații extreme, dar mai ales de secetă severă. După o iarnă atipică, cu precipitații reduse de aproximativ 40% sub media obișnuită, primăvara a debutat cu episoade de secetă prelungită care au afectat peste 50% din suprafețele cultivate cu grâu și orz.
Vara a continuat cu temperaturi ridicate și lipsa precipitațiilor în multe regiuni, ceea ce a agravat problemele agricultorilor. Toamna a fost favorabilă pentru recoltare, dar nu a putut compensa pierderile semnificative.
Datele centralizate în toamna acestui an au arătat pagube pe o suprafaţă de peste 320.000 hectare la culturile înfiinţate în toamna lui 2023, din care peste 200.000 hectare cu grâu, şi de 2,2 milioane de hectare pentru culturile din primăvara anului 2024, în special porumb şi floarea soarelui, dar şi plantaţii pomicole şi viticole.
Ministerul Agriculturii anunţa la acea vreme că va acorda despăgubiri de 500-600 de milioane de euro. La rândul ei, Comisia Europeană a aprobat României, la finele lunii octombrie, o schemă de ajutor de stat în valoare de două miliarde de lei (400 milioane de euro), având drept scop despăgubirea fermierilor pentru pagubele suferite din cauza secetei severe în perioada septembrie 2023-august 2024.
Contextul geopolitic și impactul asupra fermierilor români
Afluxul de cereale şi seminţe oleaginoase, precum şi produse agricole procesate origine Ucraina în condiţii de calitate şi preţ net inferioare celor similare produse în România a cauzat fermierilor români pierderi importante întrucât aceştia au fost puşi în situaţia extrem de complicată de a-şi valorifica produsele la preţuri mai mici decât costurile proprii de producţie care implică cheltuieli cu resurse materiale agricole, forţa de muncă etc.
Un alt factor care a perturbat piaţa agricolă îl reprezintă infrastructura de transport din România şi cea de depozitare care au fost puse sub presiune prin preluarea unui flux masiv de cantităţi de produse origine Ucraina, care au tranzitat şi continuă să tranziteze teritoriul naţional pe cale rutieră, ferată şi fluvială, cu destinaţie principală Port Constanţa, ca export în UE sau alte state.
Producția agricolă
România a suferit scăderi semnificative în producția agricolă din cauza secetei. Producția de grâu a scăzut cu 14%, ajungând la aproximativ 8,5 milioane de tone, față de 9,4 milioane de tone în 2023.
Producția de porumb a fost puternic afectată, înregistrând o scădere de 27%, până la 10,4 milioane de tone, față de 12,2 milioane de tone în anul precedent.
În 2023, producţia de seminţe de floarea soarelui din România a fost mai mică cu 3,7% faţă de cea din 2022, iar suprafaţa cultivată a scăzut cu 4.000 de hectare. În 2024, floarea-soarelui a înregistrat o producție totală de 1,7 milioane de tone, iar rapița a înregistrat 1,4 milioane de tone, ambele sub nivelul din 2023.
Sectorul horticulturii a fost unul dintre cele mai afectate. Aproximativ 15% din livezile din sudul și estul țării au fost distruse de grindină, iar seceta a redus producția totală de fructe cu 20%.
Cu toate acestea, viticultura a produs 4,5 milioane de hectolitri de vin, o creștere de 12% față de anul precedent, datorită condițiilor favorabile din lunile de vară.
CITEȘTE ȘI: România, cea mai mică producție de floarea soarelui din ultimii 10 ani. Scădere dramatică a exporturilor!

Prețul îngrășămintelor
În ceea ce priveşte preţul îngrăşămintelor şi al amendamentelor de sol, acesta scade cu 35,5% după o explozie în 2022 şi 2023, contribuind la o creştere a volumelor de +7,4%.
Scăderea preţului consumului intermediar nu compensează însă scăderea valorii adăugate brute a sectorului agricol (-6,6%), după o scădere deja în 2023 (-5,3%). Odată luată în considerare inflaţia, această scădere ar fi, în termeni reali, de -7,7%, după o scădere de -9,6% în 2023. Anii 2021 şi 2022 fuseseră marcaţi de o creştere de + 8,7% şi respectiv +14,4%, se arată într-o analiză a Asociației Fermierilor din România – AFR.
Comerțul și piețele internaționale
Exporturile agricole au cunoscut o scădere de 3%, atingând o valoare totală de 6,2 miliarde de euro, din cauza reducerii producției de cereale, în special porumb. Cerealele au reprezentat 50% din exporturi, iar uleiurile vegetale 18%. Uniunea Europeană a rămas principala piață de desfacere, absorbind 70% din exporturile României, dar piețele din Orientul Mijlociu și Asia au stagnat.
Importurile de produse alimentare au crescut cu 7%, ajungând la 3,2 miliarde de euro, reflectând dificultățile din horticultură și creșterea prețurilor la anumite alimente de bază.
Zootehnia, afectată de pandemii
Evoluţia focarelor de pestă porcină africană, apariţia focarelor de gripă aviară precum şi a celor de pesta micilor rumegătoare pe teritoriul ţării noastre au adus numeroase pagube şi în sectorul zootehnic.
De asemenea, importurile masive de carne de pasăre şi ouă, dar şi de cereale din Ucraina precum şi scăderea producţiei de iarbă de pe suprafeţele de pajişti cauzată de seceta prelungită au determinat mulți crescători să renunţe la animale.
Preţurile au scăzut şi în producţia animală, aproximativ cu 2,3% pentru toate sectoarele combinate, dar au crescut uşor la bovine din cauza decapitalizării continue.
Concluzii și perspective pentru 2025
Anul agricol 2024 a fost unul complex, marcat de secetă severă, dar și de adaptabilitate și reziliență din partea fermierilor români.
Începutul anului 2025 găseşte România pe primul loc în clasamentul european al scumpirilor. Alimentele înregistrează o creştere a preţurilor de 5,11% în noiembrie 2024, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut
Deși provocările au fost majore, sprijinul politicilor guvernamentale și utilizarea tehnologiilor avansate au atenuat impactul negativ. Cu toate acestea, rămân multe de făcut pentru a asigura o agricultură durabilă și competitivă pe termen lung.
Privind spre viitor, investițiile în infrastructura de irigații, dezvoltarea piețelor locale și promovarea practicilor sustenabile vor fi esențiale pentru a valorifica potențialul agricol al României.