Suprafața afectată de secetă în Uniunea Europeană este în creștere constantă, iar România este printre cele mai afectate țări.

Suprafața afectată de secetă în Uniunea Europeană (UE) a crescut în 2024, ajungând la 156.703 kilometri pătrați (15,6 milioane hectare), față de 155.432 kilometri pătrați (15,5 milioane hectare) în 2023, arată datele publicate de Eurostat.

Deși creșterea suprafeței afectate de secetă între cei doi ani este relativ mică la nivel european, distribuția arată presiuni cauzate de lipsa apei tot mai mari în sudul și estul Europei.

Potrivit datelor Eurostat, România se numără printre țările cu cele mai mari extinderi ale zonelor afectate de secetă. Suprafața afectată de secetă în România în 2024 a crescut de 4 ori față de anul anterior, de la 10.180 kilometri pătrați (1 milion de hectare) în 2023 la 41.011 kilometri pătrați (4,1 milioane hectare) în 2024.

Creșteri mari ale suprafețelor afectate de secetă în 2014 au mai fost raportate în Italia, unde suprafața a urcat de la 2.860 la 31.752 kilometri pătrați, și în Bulgaria –  de la 4.302 la 22.061 kilometri pătrați.

Datele pe termen lung indică o tendință de creștere a fenomenului. Între 2014 și 2024, anii cu cele mai extinse episoade de secetă au fost 2018, cu 520.817 kilometri pătrați afectați, și 2022, cu 558.313 kilometri pătrați. Chiar dacă valorile din ultimii doi ani sunt mai reduse, media pe ultimii zece ani arată o agravare a fenomenului.

Indicatorul privind suprafețele afectate de secetă este utilizat pentru monitorizarea progreselor în cadrul Obiectivului de Dezvoltare Durabilă ODD 15 – „Viața pe Pământ” al Organizației Națiunilor Unite. Acest obiectiv are ca scop protejarea, restaurarea și promovarea utilizării durabile a ecosistemelor terestre, gestionarea durabilă a pădurilor, combaterea deșertificării și oprirea și inversarea degradării terenurilor și oprirea pierderii biodiversității.

Potrivit Eurostat, acest indicator monitorizează zonele unde apar deficite de umiditate a solului în perioada de vegetație a plantelor, ceea ce duce, implicit, direct la scăderea producțiilor vegetale.

Un alt indicator relevant pentru același obiectiv ODD 15 este suprafața împădurită. În 2023, pădurile acopereau 39% din teritoriul UE.

În 2023, 39,0% din suprafața UE era acoperită de păduri. În 5 țări UE, pădurile se întindeau pe mai mult de jumătate din suprafață: Finlanda (66,5%), Suedia (62,4%), Slovenia (58,2%), Estonia (54,1%) și Letonia (53,4%).

Malta a avut cea mai mică pondere a suprafeței acoperite cu pădure (4,3%), urmată de Țările de Jos (9,7%) și Irlanda (11,8%).

România avea, în 2024, o pondere a suprafeței acoperite cu pădure estimată la 29,3%, sub media europeană.

Potrivit ministrului Agriculturii, Florin Barbu, în 2024, România a avut peste 2 milioane de hectare cultivate cu culturi de primăvară calamitate de secetă. În 2025, suprafața a fost mai mică decât în anul precedent, însă tot s-a apropiat de un milion de hectare cu culturi de primăvară afectate de lipsa apei.

DETALII AICI: Seceta se vede la recoltat: Producție medie la porumb sub 1 tonă/hectar! – Revista Ferma

În 2025, Europa a fost și mai grav afectată de secetă, iar România a fost, din nou, în topul țărilor afectate, cu terenuri aride și recolte compromise.

DETALII AICI: Secetă record în Europa. România, printre cele mai afectate țări! – Revista Ferma

CITEȘTE ȘI: Pierdem 1.000 ha de teren agricol pe an din cauza secetei! Zonele din România care se transformă în deșert! – Revista Ferma

Hibridul de PORUMB ROMÂNESC cu TOLERANȚĂ la SECETĂ și ARȘIȚĂ! Producții în 2025, în toate zonele țării – Revista Ferma