Sectorul laptelui din România se confruntă, în prezent, cu o criză profundă, considerată de mulţi actori din domeniu drept una dintre cele mai dificile perioade din ultimii ani. Mihai Horvat, preşedintele Cooperativei Agricole Someş-Arieş, conturează o imagine clară asupra dimensiunii acestei crize a laptelui şi a efectelor sale în teren.
Potrivit acestuia, scăderea accentuată a preţurilor, presiunea tot mai mare a importurilor şi absenţa unor mecanisme eficiente de protecţie afectează direct viabilitatea fermelor locale, amplificând riscurile pentru întregul sector.
Preţul laptelui – principala problemă a fermierilor
Cea mai mare provocare în acest moment este, fără echivoc, preţul laptelui. Potrivit lui Mihai Horvat, scăderile sunt semnificative, însă volatilitatea pieţei face dificilă comunicarea unor valori exacte. Cert este că preţurile au coborât la niveluri care nu mai acoperă nici măcar costurile de producţie.
În acest context, spune el, fermierii sunt forţaţi să vândă la orice preţ disponibil, fără posibilitatea de a negocia sau de a impune un prag minim sustenabil. „Situaţia este agravată de faptul că procesatorii pot aduce lapte din import la costuri mult mai mici, ceea ce reduce şi mai mult puterea de negociere a producătorilor locali”, susţine preşedintele celei mai mari cooperative agricole pe filiera laptelui din Transilvania.
Supraproducţia europeană şi efectele ei indirecte
Deşi România nu se confruntă direct cu o supraproducţie de lapte, piaţa locală este puternic influenţată de dinamica europeană. Există indicii că pierderea unor pieţe externe importante, precum China, a dus la redirecţionarea unor volume mari de produse lactate către piaţa europeană.
Citeşte şi:
Fermierii români produc laptele cu 1,8-2 lei/litru și îl vând cu 1,5 lei/litru!
„Ţări precum Germania, care exportau cantităţi semnificative de lapte praf, sau Franţa şi Spania, active în alte segmente agroalimentare, se confruntă acum cu surplusuri. Acestea ajung inevitabil pe piaţa internă a Uniunii Europene, unde generează presiune asupra preţurilor”, e de părere Horvat.
Importurile ieftine destabilizează piaţa locală
Un fenomen tot mai vizibil este creşterea importurilor de lapte, în special din ţări precum Ungaria şi Polonia. În realitate, însă, aceste fluxuri pot include lapte provenit din întreaga Europă, tranzitat prin aceste state.
În zonele cu tradiţie zootehnică, cum este Transilvania, transporturile de lapte sunt frecvente. Conform observaţiilor din teren, pe drumurile naţionale pot fi văzute zilnic autocisterne care transportă lapte intracomunitar. Această competiţie directă cu produse mai ieftine afectează grav fermierii români, dar şi procesatorii mici, care nu pot susţine acelaşi nivel de costuri şi pierd rapid teren în piaţă.
Micii fermieri, excluşi treptat din lanţul de procesare
Presiunile din piaţă au dus la o selecţie dură în rândul producătorilor. „Procesatorii au început să renunţe la colectarea laptelui de la fermele foarte mici, în special cele care livrează sub 150-200 de litri pe zi. În unele cazuri, fabricile au abandonat complet rute de colectare de până la 10.000 de litri pe zi. Aceasta înseamnă că numeroşi fermieri mici nu mai au acces la piaţă, fiind excluşi din lanţul de aprovizionare”, a ţinut să precizeze Mihai Horvat.
Întârzieri la plată şi blocaje economice
Criza afectează şi procesatorii mici, care se confruntă cu dificultăţi financiare. Mulţi dintre aceştia înregistrează întârzieri la plata materiei prime, uneori de până la 2-4 luni. Motivul principal este achiziţia laptelui la preţuri mai ridicate, urmată de imposibilitatea de a concura cu produsele mai ieftine din import. În consecinţă, rămân cu stocuri nevândute şi cu presiuni financiare tot mai mari.
Rolul consumatorului în susţinerea producţiei locale
În lipsa unor instrumente eficiente de intervenţie la nivelul producătorilor, responsabilitatea se mută parţial către consumatori. Mihai Horvat subliniază că alegerea produselor româneşti este esenţială pentru menţinerea sectorului.
„Exemplele recente, precum criza COVID-19 sau creşterea preţurilor la energie, arată cât de importantă este independenţa economică. Dependenţa excesivă de importuri poate deveni un risc major pe termen lung”, consideră acesta. În prezent, Cooperativa Agricolă Someş-Arieş procesează aproximativ un milion de litri de lapte pe lună şi reuneşte 53 de membri.
