Ne apropiem de ultima lună a unui anotimp cunoscut ca fiind ploios, însă seceta zăboveşte de ceva timp în sudul şi estul ţării. Cultivatorii au întârziat cu semănăturile în aşteptarea precipitaţiilor.
Culturile de floarea soarelui şi porumb au dat producţii sub aşteptări. Ceva mai bine la realizările din câmp stau fermierii din vestul şi centrul ţării, dar preţurile scăzute oferite de traderi sunt aducătoare de îngrijorare.
CĂLĂRAŞI: „Un an extrem de păcătos!”
„La noi, aici, pe zona Călăraşiului, din cauza lipsei precipitaţiilor jumătate din rapiţa semănată se întoarce! Am întârziat cu mult însămânţările la orz – şi chiar la grâu – că nu e umiditate deloc în sol”. Alexandru Baciu, cunoscut fermier regăţean, este destul de îngrijorat.
La ferma lui din Grădiştea, de peste 2000 ha, anul acesta, suma minimă investită a fost de la 3.500 până la 7.000 de lei pe hectar, cu o tehnologie minimală! „Nu vedeţi, au crescut preţurile la inputuri, toate sunt scumpe, motorina deja a ajuns la 8 lei litrul, în timp ce ofertele de preţ la cereale scad. Din recoltă nu am păstrat decât pentru animale, restul am vândut tot”, susţine călărăşanul.
Apoi, continuă: „La porumb e dezastru! Campania de recoltare e încheiată de mai bine de o lună că nu au fost producţii. Combinele de-abia au strâns din lanuri între 200 şi 500 kg de boabe la hectar!”
Proiect de 6 milioane de euro pentru irigaţii
Fermierul s-a gândit serios la irigaţii. A derulat un proiect de 1 milion de euro, însă are în vedere investiţii de 5-6 mil. euro în reabilitarea sistemului pe 2.500 ha.
„Proiectul se derulează foarte greu din cauză că măsura prin care se dau banii pentru OUAI-uri nu este bine gândită şi nu ne dă posibilitatea să ne facem singuri lucrările! Se organizează o licitaţie şi o câştigă unul care e #la butoane, îşi opreşte 20% din valoarea proiectului şi restul subcontractează. Cel care preia lucrările cu 80% din sumă nu mai face proiectul că nu se încadrează în preţ!”, explică Alexandru Baciu.
Fermierul se gândeşte să obţină credit bancar şi să realizeze irigarea întregii ferme. „Să reţină toată lumea că irigatul nu rezolvă problema, irigatul este complementar! Temperatura este cea care hotărăşte producţia, nu apa!”, subliniază apăsat Alexandru Baciu.
IAŞI: Porumbul a dezamăgit din nou
„Nu e ceea ce am sperat, mai ales la cultura de porumb, altfel arăta în august, altfel e acuma!”, ne-a declarat Theodor Marian Topală, agricultor din zona Tg. Frumos. Fermierul a avut în cultură 160 ha şi a adunat în medie 6.000 kg de boabe la hectar.
„Am vândut toată producţia pentru a ne plăti datoriile de anul trecut. E dificil că preţurile care sunt acuma nu ne avantajează deloc, diferă foarte mult în Moldova de cele din sud. Mi s-a oferit 75 de bani pe kilogram, sumă ce nu acoperă costurile de producţie pentru că eu investesc undeva la 5.000 de lei pe hectarul de cultură”, susţine fermierul.
Nici cu floarea soarelui, ieşeanul nu a ieşit pe profit. „Am obţinut o producţie medie pe fermă de 2.500 kg/ha, dar am avut parcele cu un minim de o tonă la hectar. Diferenţele mari de la o solă la alta au fost date de cum au venit precipitaţiile. La rapiţă am scos-o aproape de capăt, am recoltat 3.000 kg/ha, dar şi preţurile au fost mai bunuţe, ca să spun aşa”, a explicat.
„Pun grâu cu înfrăţire în primăvară să evite seceta!”
Theodor Marian Topală a semănat 130 de hectare de rapiţă, cultura este în curs de răsărire, urmând să primească primul tratament fitosanitar cu un insecticid şi erbicid pentru samulastra de grâu.
„De asemenea, ne apropiem de sfârşit cu semănatul grâului pe cele 150 ha pregătite în teren cu uscăciune. Pun soiuri cu înfrăţire în primăvară pentru a evita seceta din toamnă şi să nu pierd puţina umiditate din sol. Aplic o tehnologie de cultură convenţională, folosesc un disc greu la pregătirea patului germinativ şi apoi semăn, concomitent cu o fertilizare starter cu 250 kg de îngrăşăminte chimice complexe la hectar”, a explicat fermierul din Tg Frumos, ştiind că şi în acest an va ramâne dator la bănci şi la furnizorii de inputuri.
„Numai ce udăm răsare!”
În această toamnă, campania de însămânţat a mers şi merge în continuare foarte greu din cauza secetei. „Numai ce udăm la rapiţă răsare în zona mea, în rest nimic! Suntem cu grâul pe ultimele suprafeţe, aşteptăm ploile. Avem sistemul de irigaţii în funcţiune, dar îl folosim pentru rapiţă”, ne-a declarat ieşanul Aurel Placinschi din Ţigănaşi.
Fermierul a însămânţat o suprafaţă de 400 ha de rapiţă, din care 100 pe terenuri neirigate cultura e nerăsărită! Grâul a fost încorporat în sol pe 900 ha, 90% din sămânţă fiind românească.
După cum aflăm, semănăturile de toamnă au primit o fertilizare echilibrată, în doză suficientă, şi acum aşteaptă precipitaţiile pentru o răsărire uniformă.
ARAD: Producţiile sunt bune, dar preţurile scad din profit
În ferma lui Gabriel Varga, campania de toamnă se apropie cu paşi repezi de finalizare. „Am terminat de adunat floarea soarelui şi am mutat combinele în lanurile cu porumb. Rapiţa-i semănată, iar grâul e însămânţat aproape tot”, aflăm de la agricultor.
Acesta cultivă 650 ha de teren neirigat în zona comunei Iratoșu, sat Variașu Mic. “Cu două zile înainte de ploi am pus 157 ha de rapiţă, am făcut primul tratament şi acum cultura a început să răsară”, precizează Gabriel Varga.
Arădeanul ar trebui să fie mulţumit de producţiile realizate. La grâu a obţinut o medie de 6.700 kg la hectar, la floare 2.800 kg/ha, iar la porumb se va închide undeva în jurul a 10 tone/ha.
„Problema e că anul financiar nu e pe măsura rezultatelor din câmp. Culturile de toamnă le-am înfiinţat cu mare cheltuială iar veniturile din vânzări sunt mici. Orzul l-am vândut cu 65 de bani, am ieşit cu media de 3.500 kg/ha, porumbul e 0,68 iar floarea soarelui 1,40 lei/kg”, susţine Gabriel Varga.
un articol de
MARIAN MUŞAT
