În prima decadă a lunii octombrie fermierii au întârziat semănatul păioaselor. Ei aşteaptă precipitaţiile care să permită o bună germinare a seminţelor.

„Ne apropiem de jumătatea lunii şi nu am semănat orzul! Vom începe să însămânţăm, dar cu inima strânsă că nici în următoarele zile nu se anunţă precipitaţii”, ne-a declarat ing. Ion Bujor, fermier din judeţul Galaţi.

Cultivatorul a ales să pună orz pe vreo 200 de hectare şi grâu pe mai bine de 500. În general foloseşte sămânţă românească roditoare şi aclimatizată la condiţiile climato-pedologice gălăţene. Din cauza uscăciunii terenul s-a pregătit destul de greu prin treceri succesive cu un disc greu şi cu cultivatorul Tiger Horsch.

E jale pe câmp!

„Am însămânţat nişte rapiţă pe vreo 700 ha în condiţii de risc, sămânţa stă în pământ ca-n sac; pe unde a răsărit un pic s-a uscat”, a susţinut agricultorul.

Ion Bujor ne spune că s-a închis suficient de slab şi la rapiţă, şi la grâu. Porumb nu a pus aproape deloc, doar floarea soarelui a dat o recoltă mai… răsărită!

Formula ideală a falimentului agriculturii româneşti!

„Din patru sezoane agricole, doar unul a fost bun: 2021 când am realizat şi producţii frumoase, şi preţurile au fost stimulative; restul 2020, 2022 şi acesta, 2023, ani proşti, cu mari probleme financiare! În zona în care lucrez pământul e secetă groaznică, dacă sapi doi metri în pământ nu dai de zare de umiditate. Producţiile au fost mici, realizate cu mare cheltuială, inputurile scumpe, preţurile de valorificare scăzute! Toate astea sunt formula ideală a falimentului”, a constatat amar Ion Bujor.

Un risc asumat: investiţii în fermă de jumătate de milion de euro

Nu cu mult timp în urmă, Ion Bujor şi-a asumat un risc major: să investească în reutilarea fermei. „Am achiziţionat o combină performantă, un tractor de putere mai mare, utilaje de pregătit terenul, de semănat. Am fost inspirat că m-am oprit la timp şi am semnat contract pentru 500.000 de euro şi nu pentru un milion, cât îmi propusesem. Acum vine scadenţa şi trebuie să plătesc ratele la bănci. Să văd cum mă voi descurca”, a dat glas frământărilor sale fermierul.

„Nu am însămânţat nimic!” 

Nici agricultorii dobrogeni nu s-au grăbit cu semănatul. „E jale, nu am însămânţat nimic că e secetă. O să pun nişte grâu şi orz pe vreo 800 de hectare, că am scos rapiţa din structura de producţie. Nu-s condiţii de semănat, e prea mare uscăciunea”, ne-a declarat fermierul constănţean  Nicolae Sofronie.

Culturile de toamnă au salvat sezonul agricol

Seceta a dijmuit serios recolta de porumb. „O treime din cultură am cosit-o, floarea soarelui a mers mai bine, am scos aproape 2.000 kg la hectar. Salvarea noastră au fost culturile de toamnă, unde am obţinut 6.000 kg/ha la grâu, 3.000 la rapiţă. Partea proastă e că nu-i apă în sol”, a susţinut agricultorul din Topraisar.

Producţia de rapiţă şi floarea soarelui a vândut-o la recoltare, în schimb a depozitat orzul şi grâul cu toate că i-a încolţit un gând potrivit căruia „nu are cum să fie un preţ mai bun”. Va vinde în funcţie de evoluţia pieţei, dar şi pe măsură ce va avea nevoie acută de bani.

Nicolae Sofronie spune că nu şi-a făcut o socoteală, însă cheltuiala medie pe culturi nu se apropie de 1.000 euro pe hectar.

Rapiţă cu… asigurare

Tânărul fermier Seihisleam Geylan mai aşteaptă câteva zile să vadă dacă rapiţa semănată în condiţii grele de uscăciune va răsări. „Am aşteptat în zadar ploaia. Dacă nu va ieşi din pământ cultura până pe la 20 luna aceasta o voi întoarce şi voi reînsămânţa cu grâu. Pentru rapiţă nu este târziu că am ales hibrizi care recuperează foarte bine în toamnă. Nu plătesc sămânţa furnizorului că aşa a fost înţelegerea: dacă nu răsare, nu rămân dator”, aflăm de la agricultorul din Castelu.

El lucrează 200 de hectar în sistem ecologic. A semănat o parte din grâu şi ar mai vrea să continue, dar lucrarea e în funcţie de evoluţia vremii.