În aproape toate judeţele Moldovei, primele semne ale secetei au apărut încă din septembrie 2019. Ulterior, la data de 30 martie a.c., s-a instalat fenomenul de secetă pedologică puternică şi extremă, din acel moment şi până astăzi situaţia continuând să se degradeze.

IAŞI

• Ce-a scăpat de secetă, au distrus mistreţii

În judeţul Iaşi, potrivit datelor furnizate de DAJ Iaşi, până la începtul lunii mai, seceta puternică a calamitat peste 4.000 ha cu grâu, opt sute de hectare cu orz, patru sute de hectare cu rapiţă, două sute de hectare cu lucernă şi plante de nutreţ.

Deşi s-a desfăşurat în condiţii deosebit de grele, înfiinţarea culturilor de primăvară a continuat pe aproximativ 190.000 de hectare, porumbul boabe ocupând 107.164 ha, floarea-soarelui 41.000 ha, legumele de câmp şi în solarii 10.350 ha, soia 6.000 ha şi cartoful de toamnă 5.400 ha. Din păcate, judeţul Iaşi are numeroase suprafeţe pe care, din motive care ţin de legislaţie şi de activitatea umană, dar şi din cauza secetei care a condus la lipsa de hrană, au năvălit mistreţii, distrugând culturi şi producând însemnate pagube suplimentare în ferme.

GALAŢI

• Jumătate de an fără ploaie

Situaţia este de-a dreptul dramatică. Lipsa apei din sol nu poate fi combătută nici măcar în toate zonele irigabile şi în care au fost încheiate contracte pentru asigurarea necesarului optim al apei de irigaţii. Culturile de toamnă care prezintă un grad mare şi foarte mare de afectare, cu excepţia celor care au putut fi irigate, ocupă aproximativ 90.000 de hectare, dintre care 55.860 ha cu grâu, secară şi triticale, 12.442 ha cu orz şi orzoiacă, 4.000 ha cu rapiţă, 11.554 ha de lucerniere, 172 ha cu ovăz. ”În judeţ, a fost contractată prin organizaţii ale utilizatorilor de apă pentru irigaţii, o suprafaţă de peste 101.000 hectare, dar până la finalul lunii aprilie s-au irigat numai 16.000 de hectare. Ne-am orientat pe analizarea amănunţită a situaţiilor şi pe stimularea efectuării irigaţiilor, cu atât mai mult cu cât, totuşi, apa este gratuită până la staţiile de punere sub presiune. Una peste alta, în judeţul nostru situaţia este deosebit de gravă”, sublinia Maricel Floricel Dima, directorul DAJ Galaţi.
În judeţul Galaţi au fost constituite opt Comisii de constatare şi evaluare a pagubelor la culturile agricole. În fapt, este numărul maxim de echipe care ar fi putut fi constituite. ” Avem o zonă în care, în perioada 1 ianuarie – 30 aprilie 2020 precipitaţiile au fost de doar 10,5 l/mp. Ecartul este între 10,5 şi 78 l/mp, cea mai mare valoare a cantităţii de precipitaţii fiind înregistrată în nord-vestul judeţului Galaţi. Raportându-ne la totalul agricol, în perioada 24 iulie -20 septembrie 2019 au fost zero cantităţi de precipitaţii. Apoi, pe la începutul lunii octombrie 2019 s-a înregistrat o medie a precipitaţiilor de 30-35 l/mp. De atunci şi până la finalul lunii aprilie 2020, mai deloc precipitaţii”, menţiona Maricel Dima.

“Am început prin a răspunde prioritar solicitărilor fermierilor care au semnalat clar întoarcerea culturilor, deşi cam tot ceea ce s-a anunţat drept calamitate ar fi trebuit întors” – Maricel Floricel Dima, directorul DAJ Galaţi.

NEAMŢ

• În patru luni a plouat cât într-una singură

În perioada ianuarie-aprilie 2020 s-au înregistrat doar 30 l/mp, reprezentând cantitatea de precipitaţii corespunzătoare unei singure luni de zile. Seceta accentuată, a cărei gravitate, până în prezent, este asemănătoare doar cu două astfel de perioade din anul 1961 încoace, a secat şi multe ape din judeţ, debitul unor râuri coborând până la 3-20% din debitul mediu anual.

VASLUI

• La polul secetei

Judeţul se confruntă cu o lipsă acută de umiditate în sol, situându-se într-o zonă tradiţional afectată de secetă. ”Faţă de media multianuală, în perioada septembrie 2019 – martie 2020, s-au înregistrat cu 95 l/m2 mai puţin în staţia meteorologică Vaslui, cu 61,4 l/m2 mai puţin la Negreşti şi cu 16 l/m2 mai puţin la Bîrlad. Un alt factor care perturbă procesele de creştere şi dezvoltare ale culturilor este variaţia foarte mare a temperaturilor din timpul zilei şi al nopţii. Ziua sunt temperaturi de 10-15⁰C, iar noaptea scad până la 1-2⁰C”, arăta Gigel Crudu, director DAJ Vaslui.
În judeţul Vaslui, în toamna 2019 au fost înfiinţate culturi pe 88.247 ha, din care 66.276 ha cu grâu, 15.346 ha cu rapiţă, 5.788 ha orz, 477 ha orzoaică, 287 ha triticale şi 73 ha secară. Nefiind înregistrate precipitaţii însemnate cantitativ, situaţia s-a agravat destul de mult în cazul culturilor de toamnă, la această dată numeroşi fermieri reclamând faptul că gradul de afectare a culturilor este cu mult peste 30% din suprafeţele destinate producţiei vegetale şi aşteptând promisele despăgubiri de la stat.

“Pentru campania de irigaţii 2020 s-au încheiat contracte multianuale sau sezoniere pentru asigurarea necesarului optim al apei de irigaţii pentru o suprafaţă totală de 14.465 ha, din care 13.875 ha în amenajarea de irigaţii Albiţa-Fălciu şi 595 ha în amenajarea de irigaţii Mînjeşti”
Gigel Crudu, director DAJ Vaslui

CU OCHII PE REZERVA DE FURAJE

Previzionând că, în timp, Zootehnia va avea mult de suferit, riscând intrarea într-o criză profundă, Direcţia Agricolă Judeţeană Galaţi a organizat un grup de lucru, pentru a efectua unele calcule şi pentru a avertiza crescătorii de animale în privinţa creării de rezerve de furaje.

START CERERI PRIME DE ASIGURARE!

15 milioane de euro pentru prima de asigurare a culturilor agricole! Cererile se pot depune începând din 11 mai 2020 până la 30 noiembrie 2020. Ajutorul acordat fermierilor constă în decontarea a 70% din poliţa de asigurare.
Anunţul a fost făcut de Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale odată cu publicarea pe pagina oficială de internet, www.afir.info, a versiunii finale a Ghidului Solicitantului pentru Submăsura 17.1. – Prime de asigurare a culturilor, a animalelor şi a plantelor.

un articol de
PETRONELA COTEA MIHAI
Redactor Radio România Iaşi
mai multe pe această temă
www.revista-ferma.ro